Considerații generale

✔ Ce este:

• Infecție acută a parenchimului pulmonar, cauzată de virusuri respiratorii
• Se manifestă prin tuse seacă, febră, dispnee, oboseală și simptome generale
• Este mai frecventă în sezonul rece și în colectivități

✔ Reține că:

• Majoritatea cazurilor sunt autolimitate, dar formele severe pot apărea la vârstnici, copii mici, imunodeprimați
• Nu răspunde la tratament antibiotic
• Poate evolua spre pneumonie bacteriană secundară dacă nu este corect monitorizată
• Diagnosticul diferențial față de pneumonia bacteriană este esențial

✔ Clasificarea pneumoniilor virale (după agentul cauzator):

• Virus gripal A și B
• Virusul sincițial respirator (RSV)
• Adenovirusuri
• Parainfluenza
• Coronavirusuri (inclusiv SARS-CoV-2)
• Rinovirusuri, enterovirusuri

→ În general, agenții diferă în funcție de vârstă, sezon și context epidemiologic

✔ Epidemiologie:

• Incidență crescută în sezonul rece și în spații aglomerate
• Afectează toate grupele de vârstă, dar forme severe mai frecvente la:
– copii <5 ani
– vârstnici >65 ani
– pacienți cu boli cronice (cardiace, pulmonare, renale)
• Transmitere prin aerosoli, tuse, contact direct cu secreții

✔ Fiziopatologie – pe scurt:

• Virusurile pătrund în căile respiratorii → infectează celulele epiteliale → inflamație alveolară
• Secreție de citokine proinflamatorii → simptome sistemice (febră, mialgii)
• Afectarea epiteliului → disfuncție a schimbului gazos
• În forme severe: edem alveolar, hipoxie, insuficiență respiratorie

→ Pot apărea suprainfecții bacteriene, bronhospasm, distrucție pulmonară parțială

✔ Importanța medicală:

• Diferențierea de pneumonia bacteriană este crucială → evitarea tratamentului antibiotic inutil
• Monitorizarea corectă previne agravarea și complicațiile
• Formele severe necesită spitalizare și suport respirator
• Prevenția prin vaccinare (ex. gripală) este esențială în populațiile la risc

Simptome și diagnostic

✔ Simptome frecvente:

• Tuse seacă (ulterior poate deveni productivă)
• Febră moderată sau mare
• Frisoane, transpirații
• Oboseală marcată, mialgii
• Durere toracică (mai ales la respirație profundă)
• Dispnee (în forme moderate-severe)
• Cefalee, faringită, rinoree – în funcție de virusul implicat
• Stare generală alterată

✔ Semne clinice posibile:

• Raluri subcrepitante sau respirație redusă la auscultație
• Tahipnee, desaturare ușoară/moderată
• Semne de iritație faringiană, adenopatie cervicală
• În forme severe: cianoză, semne de efort respirator

✔ Semne de alarmă (posibile complicații):

• Dispnee severă sau progresivă
• Saturație O₂ <92%
• Tuse cu sânge (hemoptizie)
• Confuzie, somnolență
• Deshidratare marcată, incapacitate de alimentare (copii/vârstnici)
→ Necesită evaluare de urgență și posibilă spitalizare

✔ Diagnosticul clinic (bazat pe):

• Anamneză detaliată – simptome recente, expunere virală, vârstă/risc
• Examen fizic pulmonar – auscultație, frecvență respiratorie, saturație
• Context sezonier / epidemic
→ Suspiciunea clinică este principalul criteriu de inițiere a evaluării

✔ Investigații utile (în funcție de severitate):

• Hemoleucogramă – leucocite normale sau ușor crescute
• CRP / VSH – de obicei moderat crescute
• Test PCR sau antigen pentru gripă, RSV, SARS-CoV-2 (dacă este relevant epidemiologic)
• Radiografie toracică:
– Opacități difuze, interstițiale
– Fără consolidări lobare evidente (spre deosebire de pneumonia bacteriană)
• Pulsoximetrie – esențială pentru evaluarea hipoxiei
• Gazometrie arterială – în cazuri severe

✔ Diagnostic diferențial (esențial):

• Pneumonie bacteriană – debut brusc, febră înaltă, leucocitoză majoră
• Bronșiolită virală (la copii mici)
• Astmul bronșic – tuse seacă, wheezing fără febră
• COVID-19 – în funcție de contextul epidemiologic
• Insuficiență cardiacă acută – dispnee, raluri, edeme periferice
• Embolism pulmonar – dispnee brusc instalată, durere toracică, hemoptizie

✔ De ce contează diagnosticul precoce:

• Permite monitorizarea atentă a pacienților cu risc
• Evită tratamentul antibiotic nejustificat
• Ghidează măsurile de izolare și prevenție în colectivități
• Contribuie la prevenirea complicațiilor și suprainfecțiilor bacteriene

Tratament și prevenție

✔ Obiectivele tratamentului:

• Controlul simptomelor și menținerea funcției respiratorii
• Prevenirea complicațiilor (ex. insuficiență respiratorie, suprainfecție bacteriană)
• Reducerea transmiterii virale în comunitate

✔ Tratament medicamentos (la recomandarea medicului):

• Antivirale specifice (numai în forme selectate):
– Oseltamivir sau zanamivir (în gripă, dacă sunt administrate precoce)
– Remdesivir (în forme moderate-severe de COVID-19)
• Antipiretice / analgezice – paracetamol, ibuprofen
• Bronhodilatatoare – dacă există wheezing sau bronhospasm
• Suport respirator – oxigenoterapie în caz de hipoxie
• Antibiotice – NU sunt indicate, cu excepția suprainfecției bacteriene documentate

✔ Tratament non-medicamentos:

• Hidratare corespunzătoare – importantă pentru fluidizarea secrețiilor
• Odihnă și repaus la pat – accelerează recuperarea
• Alimentație echilibrată – sprijină imunitatea
• Aer umidificat – ajută la reducerea iritației mucoaselor respiratorii
• Evitați fumatul activ și pasiv

✔ Ce NU trebuie făcut:

• NU se folosesc antibiotice fără indicație medicală
• NU se întrerupe tratamentul antiviral înainte de termen
• NU se ignoră semnele de agravare (dispnee, confuzie, febră persistentă)
• NU se utilizează medicamente multiple fără consult medical (ex. antitusive + mucolitice simultan)

✔ Măsuri de prevenție primară:

• Vaccinare antigripală anuală – recomandată pentru grupele de risc
• Vaccinare anti-COVID-19 – conform indicațiilor oficiale
• Igienă riguroasă a mâinilor
• Evitarea contactului cu persoane simptomatice
• Aerisiți frecvent spațiile închise

✔ Măsuri de prevenție secundară:

• Monitorizarea corectă a simptomelor respiratorii ușoare
• Evitarea colectivităților în timpul bolii
• Consultație medicală precoce dacă simptomele persistă >3 zile sau se agravează
• Evitați automedicația

✔ Rolul pacientului:

• Respectă recomandările medicale și urmează tratamentul complet
• Monitorizează evoluția simptomelor și revine la medic dacă:
– apare dispnee severă
– febra persistă >3 zile
– starea generală se deteriorează
• Nu transmite boala altora – poartă mască în faza contagioasă
• Nu solicită antibiotice dacă nu sunt necesare

✔ Mesaj cheie:

Pneumonia virală poate fi gestionată eficient dacă este recunoscută precoce și tratată corespunzător. Evitarea complicațiilor depinde de monitorizarea atentă și prevenirea utilizării nejustificate a antibioticelor.

➡ Programează un consult la NeuroHope dacă ai febră persistentă, tuse seacă, oboseală marcată sau dificultăți de respirație.