Considerații generale

Pneumonia bacteriană este o infecție acută a parenchimului pulmonar, caracterizată prin inflamație alveolară și acumulare de exsudat. Reprezintă una dintre cele mai importante cauze de morbiditate și mortalitate la nivel global, mai ales în rândul copiilor mici, vârstnicilor și pacienților cu boli cronice.

De ce este pneumonia bacteriană o problemă majoră?

• Este o urgență medicală frecventă, care poate evolua rapid spre complicații severe

• Necesită diagnostic prompt și tratament antibiotic adecvat

• Este responsabilă de milioane de spitalizări anual la nivel mondial

• Poate fi prevenită prin vaccinare și prin controlul factorilor de risc

Tipuri principale de pneumonie bacteriană

• Pneumonie comunitară (PAC): apare la pacienți care nu au fost recent internați

• Pneumonie nozocomială (spitalicească): apărute la >48h de la internare

• Pneumonie asociată ventilației mecanice (VAP): apare la pacienți intubați

Agenți patogeni implicați (PAC tipică)

• Streptococcus pneumoniae (cel mai frecvent)

• Haemophilus influenzae

• Staphylococcus aureus

• Germeni atipici: Mycoplasma pneumoniae, Chlamydophila pneumoniae, Legionella pneumophila

Factori de risc importanți

• Vârsta > 65 ani

• Fumatul activ

• Boli pulmonare cronice (BPOC, astm)

• Diabet zaharat

• Imunosupresie (corticoterapie, chimioterapie, HIV)

• Internare recentă sau expunere la colectivități

Mecanism de transmitere

• Prin picături respiratorii (tuse, strănut)

• Colonizare preexistentă a tractului respirator superior

Pneumonia bacteriană este o patologie ce impune vigilență clinică crescută, intervenție rapidă și o bună colaborare între pacient și echipa medicală. Etapele următoare ale articolului vor analiza simptomele, mijloacele de diagnostic și conduita terapeutică, toate validate exclusiv prin surse academice solide.

Simptome și diagnostic al pneumoniei bacteriene

Pneumonia bacteriană are manifestări clinice variabile, în funcție de vârsta pacientului, statusul imunologic și agentul etiologic. Diagnosticul se bazează pe corelarea simptomelor cu examinarea fizică și investigațiile paraclinice specifice.

Semne și simptome frecvente

↦ Pneumonie tipică:

• Debut brusc cu febră înaltă (peste 38.5ºC)

• Frisoane, transpirații abundente

• Tuse productivă cu spută galben-verzuie

• Durere toracică (agravată de respirație profundă)

• Respirație rapidă, senzație de lipsă de aer

↦ Pneumonie atipică:

• Debut insidios, simptome mai puțin zgomotoase

• Tuse seacă persistentă

• Cefalee, dureri musculare, oboseală generalizată

• Febră moderată, fără frisoane evidente

↦ La vârstnici:

• Simptome adesea atenuate sau atipice

• Confuzie, letargie, agravarea stării generale

• Absența febrei nu exclude infecția gravă

Examinare fizică

• Raluri crepitante sau subcrepitante la auscultație pulmonară

• Diminuarea murmurului vezicular

• Submatitate la percuție (indică condensare pulmonară)

Analize și investigații utile

↦ Biologie:

• Hemoleucogramă: leucocitoză cu neutrofilie

• CRP, VSH, procalcitonină (indică inflamație bacteriană)

↦ Examen microbiologic:

• Spută: recoltare și cultură pentru identificarea agentului

• Hemocultură (dacă se suspectează diseminare sistemică)

• Teste PCR pentru germeni atipici (Legionella, Mycoplasma)

↦ Imagistică:

• Radiografie toracică: opacifiere lobară, consolidare

• CT toracic: indicat în forme atipice, complicații, pacienți imunodeprimați

Diagnostic diferențial

• Infecții virale respiratorii (gripă, COVID-19)

• Embolism pulmonar

• Insuficiență cardiacă congestivă

• Neoplazii pulmonare

Stabilirea unui diagnostic corect, precoce și etiologic permite inițierea tratamentului specific, reduce durata bolii și previne complicațiile severe, precum abcesul pulmonar sau sepsisul.

Tratamentul și prevenția pneumoniei bacteriene

Tratamentul pneumoniei bacteriene trebuie inițiat prompt, chiar și empiric, în formele severe sau cu risc vital, urmat de ajustarea sa în funcție de rezultatele culturilor și de evoluția clinică. Prevenția este un pilon fundamental, mai ales la pacienia este un pilon fundamental, mai ales la pacienții vulnerabili.

Tratament antibiotic

↦ Alegere inițială empirică (PAC necomplicată):

• Amoxicilină (prima linie)

• Amoxicilină cu acid clavulanic (dacă se suspectează beta-lactamaze)

• Macrolide (azitromicină, claritromicină) – mai ales pentru forme atipice

• Doxiciclină – alternativă utilă în PAC ușoară

↦ Forme moderate-severe:

• Cefalosporine de generația a 3-a (ceftriaxonă)

• Asociere cu macrolid sau fluorochinolonă (moxifloxacină)

• Administrare intravenoasă în regim spitalicesc

↦ Durata tratamentului

• 5-7 zile pentru cazuri necomplicate

• 10-14 zile pentru pneumonii severe sau cu complicații

↦ Suport terapeutic adițional

• Antipiretice și analgezice

• Hidratare și oxigenoterapie (dacă saturația <92%)

• Kinetoterapie respiratorie (la nevoie)

Indicații de spitalizare

• Frecvență respiratorie >30/min

• Hipoxemie severă

• Stare generală alterată, confuzie

• Comorbidități semnificative

• Lipsa de răspuns la tratament ambulator

Prevenție

↦ Vaccinare

• Vaccin pneumococic (PCV13, PPSV23): recomandat vârstnicilor și pacieni pacien\u021ilor cu afecțiuni cronice

• Vaccin antigripal: gripa poate favoriza suprainfecții bacteriene

• Vaccin DTP (copii, adulți): pentru prevenția tusei convulsive

↦ Controlul factorilor de risc

• Renunțarea la fumat

• Controlul bolilor cronice (diabet, BPOC)

• Alimentație echilibrată, activitate fizică, igienă respiratorie

↦ Măsuri generale

• Evitarea aglomerațiilor în sezonul rece

• Consult medical precoce la primele simptome respiratorii

• Continuarea tratamentului prescris în totalitate

Un tratament adecvat și o prevenție eficientă pot reduce drastic complicațiile pneumoniei bacteriene și pot salva vieți, mai ales în rândul categoriilor vulnerabile.