Neuroendocrinologie
Pacienții care prezintă tumori hipofizare au nevoie de o abordare multidisciplinară, din care nu trebuie să lipsească endocrinologul. Echipa noastră de endocrinologi se ocupă de diagnosticul și tratamentul tumorilor hipofizare, dar și a altor patologii endocrine evidențiate în lista de mai jos.
Standardul de aur în chirurgia hipofizară îl reprezintă endoscopia transnazală transsfenoidală. Echipa NeuroHope este antrenată în unul din cele mai mari centre de chirurgie a hipofizei din Europa, Spitalul Foch din Paris, centrul în care a fost introdus pentru prima dată endoscopul în chirurgia transnazală a hipofizei, de către neurochirurgul francez Guiot. Pe lângă tumorile cu origine hipofizară, prin tehnicile endoscopice transnazale pot fi abordate numeroase alte patologii neurochirurgicale.
Adenomul hipofizar
Adenoamele hipofizare sunt tumori benigne care se dezvoltă la nivelul glandei pituitare (hipofiza), structură localizată la baza creierului, glandă endocrină, ce secretă hormoni cheie ai sistemului endocrin. Adenomele hipofizare pot fi secretante de hormoni sau nesecretante. Adenoamele secretante produc boli endocrinologice printr-o secreție exagerată a unui anumit tip de hormoni. Adenoamele nesecretante care ajung la dimensiuni mari pot comprima nervii optici afectând vederea.
Adenoamele hipofizare sunt tumori benigne, care se dezvoltă la nivelul glandei pituitare (hipofiză), structură localizată la baza creierului, glanda endocrină, ce secretă hormoni cheie ai sistemului endocrin.
Adenoamele se pot dezvolta din celule secretante ale hipofizei, numindu-se secretante. Controlul asupra secreției este astfel pierdut și hipersecreția este responsabilă de efecte nocive asupra organismului, în funcție de tipul de hormon secretat.
Există adenoame care se dezvoltă din celule nesecretante, care din cauza compresiei, pot duce la o hipofuncție a glandei.
Orice adenom, dacă este foarte mare, poate comprima chiasma și nervii optici, putând duce la afectarea câmpului vizual și a acuității vizuale.
Există multe opțiuni de tratament, cum ar fi exereza chirurgicală, controlul nivelului hormonal cu ajutorul medicamentelor. În unele cazuri, observația este o opțiune viabilă (wait and see).
Adenoamele hipofizare sunt tumori benigne, care se dezvoltă la nivelul glandei pituitare (hipofiză), structură localizată la baza creierului, glanda endocrină, ce secretă hormoni cheie ai sistemului endocrin.
Adenoamele se pot dezvolta din celule secretante ale hipofizei, numindu-se secretante. Controlul asupra secreției este astfel pierdut și hipersecreția este responsabilă de efecte nocive asupra organismului, în funcție de tipul de hormon secretat.
Există adenoame care se dezvoltă din celule nesecretante, care din cauza compresiei, pot duce la o hipofuncție a glandei.
Orice adenom, dacă este foarte mare, poate comprima chiasma și nervii optici, putând duce la afectarea câmpului vizual și a acuității vizuale.
Există multe opțiuni de tratament, cum ar fi exereza chirurgicală, controlul nivelului hormonal cu ajutorul medicamentelor. În unele cazuri, observația este o opțiune viabilă (wait and see).
Adenoamele secretante de ACTH – corticotrope (hormonul adenocorticotrop). Acest hormon stimulează glandele suprarenale să producă hormonul numit cortisol. Dacă glandele suprarenale secretă prea mult cortisol, apare sindromul Cushing. Semne ale Sindromului Cushing pot fi:
• acumulare de grăsime la nivel abdominal și la nivelul umerilor
• față în „lună plină” – rotunjită exagerat
• subțierea membrelor superioare și inferioare
• creșterea tensiunii arteriale
• diabet
• acnee
• gosteoporoză – scăderea rezistenței oaselor
• vergeturi
• iritare, anxietate, depresie
• vânătăi, etc
Adenoamele secretante de GH – somatotrope (hormon de creștere). Boala determinată de acestea se numește Acromegalie la adulți și gigantism la copii. Semnele și simptomele acromegaliei pot fi:
• lărgirea structurilor faciale – buze mari, barbă proeminentă, pomeți măriți, . sinusuri frontale mărite, limbă mărită
• mărirea mâinilor și picioarelor – crește numărul la pantofi
• transpirații în exces
• diabet
• probleme cardiace – hipertrofie cardiacă
• probleme ale articulațiilor – artroze, dureri, lărgirea lor
• probleme ortodontice – cu alinierea dinților
• creșterea pilozității
Semnele și simptomele gigantismului sunt :
• creșterea în înălțime și greutate prea rapidă la copii
Adenoamele secretante de prolactină (prolactinoame) – pot duce la scăderea nivelului de hormoni sexuali (estrogeni la femei și testosteron la bărbați).
Semne și simptome la femei:
• perioade menstruale neregulate, mai puțin frecvente sau absente
• descărcare secreții de lapte din sâni
Semne și simptome la bărbați
• probleme de erecție
• scăderea producției de spermatozoizi
• scăderea libidoului
• creșterea sânilor (ginecomastie)
Adenoamele secretante de TSH (tireotrope) – creșterea secreției de TSH duce la hiperfuncția glandei tiroide cu creșterea secreției de tiroxină. Hipertiroidismul accelerează metabolismul și este responsabil de semne și simptome cum ar fi:
• scăderea în greutate
• tahicardie
• iritabilitate, stări de nervozitate
• transpirații excesive, etc
Cauzele apariției adenoamelor hipofizare nu sunt cunoscute. Rareori, există familii în care adenoamele hipofizare apar la mai multe generații. Un exemplu este reprezentat de MEN 1 (neoplazii endocrine multiple), o boală genetică ce poate duce la apariția adenoamelor.
• pierderea vederii
• deficiență hormonală permanentă
• tulburări permanente legate de suprasecreția de hormoni
• apoplexia pituitară – apariția bruscă a unei hemoragii la nivelul tumorii. Este însoțită de „cea mai mare durere de cap pe care am avut-o” și necesită tratament de urgență medical cu corticosteroizi și posibil chirurgical, atunci când apar probleme vizuale sau tulburări ale conștienței.
Frecvent, adenoamele hipofizare nu sunt diagnosticate, deoarece semnele și simptomele lor seamănă cu cele determinate de alte boli.
Diagnosticul adenoamelor hipofizare se pune după o anamneză (discuție detaliată cu pacientul), la care se adaugă:
• teste de sânge și de urină
• imagistică cerebrală cu CT și/sau IRM, pentru a determina anatomia adenomului
• examen oftalmologic – câmp vizual și acuitate vizuală, uneori și fund de ochi
• examen endocrinologic detaliat
Multe adenoame hipofizare, nu necesită tratament. Această atitudine este în funcție de tip, de mărime, de impact asupra structurilor din jur, de vârstă și de starea dumneavoastră de sănătate.
Tratamentul este multidisciplinar, fiind nevoie de o echipă multidisciplinară, care împreună, să ia cele mai bune decizii pentru sănătatea pacientului tratat.
Chirurgia
Este necesară dacă afectează vederea, sau în cazul tumorilor secretante, când nu există resurse terapeutice medicale (adenoamele corticotrope, tireotrope, somatotrope).
De regulă, chirurgia se face minim invaziv, pe cale transsfenoidala, transnazala endoscopic. Neurochirurgii Neurohope au experiența în acest tip de chirurgie, echipa fiind antrenată în centrul cu cel mai mare volum de adenoame hipofizare tratate endoscopic transsfenoidal (Spitalul Foch Paris – volum de aproximativ 300 de hipofize operate pe an).
Radiochirurgia stereotactică (Gamma Knife sau LINAC) reprezintă radiație țintită, stereotactică, într-o singură ședință, ce nu necesită incizii. Radiația asupra țesuturilor este minimă, scăzând astfel riscul de afectare a acestor structuri. Acest tip de tratament este o opțiune, când structuri cum ar fi sinusul cavernos sunt invadate și o chirurgie este imposibilă fără riscuri importante.
Radioterapia conformațională
Este o terapie cu radiații necesară atunci când tumorile sunt mari și sunt în contact cu structuri radio-sensibile cum ar fi nervii optici. Radioterapia necesită mulți ani pentru a-și realiza efectul.
Tratamentul medicamentos
Prolactinoamele – sunt adenoame hipofizare care, de obicei, sunt foarte bine controlate cu medicamente (cabergolina și bromcriptina). Aceste medicamente controlează secreția de prolactină și scad volumul tumoral.
Adenoamele somatotrope (GH) – beneficiază parțial de tratament medical, atunci când cel chirurgical nu a reușit controlul tumoral. Există două grupe de medicamente – analogi de somatostatina (pot determina scăderea producției și micșorarea volumului tumoral) și pegvisomant (Somavert), blocant al excesului de hormon de creștere în corp.
Tratamentul substitutiv
Atunci când apare scăderea producției de hormoni pituitari, este necesară substituția cu hormoni administrați pacientului. Hormoni cum ar fi cortizonul și tiroxină sunt absolut necesari supraviețuirii, însă dacă aceștia sunt corect substituiți, bolnavii duc o viață absolut normală.
Observația – „wait and see”
Dacă o tumoră nu cauzează semne sau simptome, „wait and see” poate fi o opțiune.
Cel mai probabil ați fost văzut de medicul dumneavoastră de familie și de endocrinolog. Dacă doctorul dumneavoastră a suspicionat că aveți un adenom hipofizar, probabil v-a trimis către un endocrinolog și către un neurochirurg.
Iată câteva informații care vă ajută să vă pregătiți de consultația la specialist
Ce puteți face?
• Scrieți orice simptom aveți, incluzând cele care par a nu fi legate de motivul prezentării dumneavoastră
• Scrieți orice informații personale, incluzând orice stres major sau schimbări de viață recente
• Faceți o listă cu toate medicamentele pe care le luați, inclusiv vitamine, suplimente alimentare sau medicație alternativă
• Veniți însoțit de un membru al familiei sau un prieten, dacă este posibil. Uneori este dificil să rețineți toate informațiile care vi se oferă cu ocazia unei consultații. Astfel, însoțitorul dumneavoastră poate să vă ajute să vă reamintiți informațiile oferite în timpul consultației.
• Scrieți întrebările pe care ați dori să le adresați medicului în timpul consultației.
Pregătiți o listă de întrebări care să vă ajute să profitați la maximul de timpul pe care îl petreceți în consultație cu doctorul dumneavoastră. Pentru un adenom, câteva întrebări pe care puteți să le formulați, includ:
• Ce a cauzat problemele mele?
• Care sunt posibilele cauze?
• Ce alți medici este necesar să mai văd?
• Ce teste trebuie să mai fac?
• Care este cea mai bună atitudine terapeutică?
• Ce alternative la această atitudine există?
• Am și alte probleme de sănătate. Cum pot fi gestionate împreună?
• Există restricții impuse de afecțiunea mea?
• De unde aș putea să mă informez suplimentar?
Nu ezitați să adresați orice alte întrebări.
Stresul la care sunteți supus știind că aveți o tumoră fie ea și benignă, dar care poate avea o mulțime de efecte negative asupra sănătății dumneavoastră și de a decide ce tratament este cel mai bun pentru dumneavoastră, este unul care poate fi foarte important. Iată câteva sugestii care vă pot ajuta în a gestiona acest stres:
• cu cât știți mai mult despre afecțiunea dumneavoastră, cu atât veți face alegeri mai bune privind tratamentul
• un psiholog poate ajuta
• întreabă alți pacienți care au avut aceleași probleme
• familia și prietenii vă pot ajuta să treceți mai ușor peste perioadele stresante
• căutați grupuri de suport – online sau în zona în care locuiți
