Considerații generale
Ce sunt:
• Infecții acute ale căilor respiratorii superioare, cauzate de o varietate de virusuri
• Afectează frecvent copiii, vârstnicii și persoanele cu imunitate scăzută
• Se transmit pe cale aerogenă sau prin contact direct cu secreții infectate
Reține că:
• Sunt responsabile pentru cea mai mare parte a infecțiilor respiratorii sezoniere
• Majoritatea sunt autolimitate, cu evoluție favorabilă
• Nu necesită antibiotice – tratamentul este simptomatic
• Diagnosticarea corectă evită abuzul de antibiotice și suprainvestigațiile inutile
Exemple de virusuri implicate:
• Adenovirus
• Virusul paragripal
• Enterovirusuri (ex. Coxsackievirus, Echovirus)
• Metapneumovirus uman
• Coronavirusuri sezoniere (altele decât SARS-CoV-2)
• Bocavirusuri
• Rinovirusuri (deseori implicate și în răceala comună)
Clasificarea (după localizare și simptomatologie):
• Rinofaringite – congestie nazală, strănut, durere de gât
• Laringite – disfonie, tuse lătrătoare, raguseală
• Traheite / traheobronșite – tuse persistentă, febră ușoară
• Infecții respiratorii joase – bronșiolite, pneumonii virale (la copii)
Epidemiologie:
• Circulă sezonier, cu vârfuri în sezonul rece
• Foarte contagioase – afectează frecvent colectivitățile (grădinițe, școli)
• Pot reapărea frecvent – imunitatea este adesea temporară și incompletă
• Suprainfecțiile bacteriene pot complica evoluția
Fiziopatologie – pe scurt:
• Virusurile pătrund în mucoasa respiratorie → replicare virală locală
• Apare inflamația mucoasei → secreții abundente, edem, iritație
• Activarea receptorilor de tuse și febră
• În formele severe → afectarea epiteliului respirator profund
Importanța medicală:
• Diagnostic diferențial cu gripă, COVID-19, RSV, infecții bacteriene
• Evitați supradiagnosticarea și tratamentele inadecvate
• Respectarea regulilor de prevenție scade riscul transmiterii
• Tratamentul corect reduce durata bolii și riscul de complicații
Simptome și diagnostic
Simptome frecvente:
• Congestie nazală, secreții apoase
• Strănut, rinoree
• Durere în gât, raguseală
• Tuse uscată sau productivă
• Febră ușoară sau subfebrilitate
• Dureri de cap, mialgii, stare generală alterată
• La copii: iritabilitate, somn agitat, lipsa poftei de mâncare
Semne clinice posibile:
• Mucoasa faringiană congestivă
• Adenopatii laterocervicale ușoare
• Raluri sibilante sau ronflante la auscultație (în formele cu bronșită)
• Febră < 38.5°C, de scurtă durată
• În forme ușoare – examen fizic normal
Semne de alarmă (complicații posibile):
• Febră persistentă > 3 zile
• Tuse care se agravează sau persistă > 10 zile
• Secreții nazale purulente persistente
• Durere toracică, dispnee
• Letargie, apatie, refuz alimentar prelungit (la copii)
→ Necesită evaluare medicală pentru excluderea suprainfecției bacteriene sau a unei infecții grave (ex. pneumonie)
Diagnosticul clinic (bazat pe):
• Anamneză – contact cu persoane răcite, context sezonier
• Examen clinic – semne respiratorii ușoare
• De regulă, nu necesită teste de laborator în formele tipice și ușoare
Investigații utile (doar în cazuri moderate/severe):
• Pulsoximetrie – la copii sau în caz de dispnee
• Radiografie toracică – doar dacă se suspectează complicații (pneumonie, bronșiolită)
• Teste rapide virale (PCR sau antigen) – rareori necesare, pot fi utile în colectivități
• Hemoleucogramă – pentru diferențiere viral/bacterian (leucocitoză, neutrofilie în infecțiile bacteriene)
Diagnostic diferențial:
• Gripa – febră mare, durere musculară intensă, debut brusc
• COVID-19 – simptomatologie variabilă, context epidemiologic
• Infecție cu RSV – la sugari/tineri, semne respiratorii joase marcate
• Pneumonie bacteriană – tuse severă, febră mare, stare generală alterată
• Sinuzită bacteriană, otită medie acută, faringită streptococică – complicații frecvente sau diagnostice alternative
De ce contează diagnosticul precoce:
• Evită tratamente inutile cu antibiotice
• Ghidează monitorizarea la domiciliu
• Permite intervenția rapidă în caz de agravare
• Contribuie la limitarea transmiterii în colectivități
Tratament și prevenție
✔ Obiectivele tratamentului:
• Reducerea simptomelor și ameliorarea stării generale
• Prevenirea complicațiilor (sinuzită, otită, bronșită, pneumonie)
• Limitarea transmiterii în familie sau colectivități
✔ Tratament medicamentos (la recomandarea medicului):
• Antipiretice / analgezice – paracetamol, ibuprofen pentru febră și dureri
• Decongestionante nazale (sprayuri nazale cu xilină sau soluție salină) – la nevoie, pentru perioade scurte
• Antitusive – doar în tusea uscată, iritativă (la adult)
• Expectorante / mucolitice – în formele cu tuse productivă
• Vitamina C / zinc – utilizare discutabilă, pot reduce ușor durata simptomelor
• NU sunt indicate antibioticele, decât în cazul suprainfecției bacteriene dovedite
✔ Tratament non-medicamentos:
• Hidratare corespunzătoare – esențială pentru fluidificarea secrețiilor
• Odihnă adecvată – sprijină sistemul imunitar
• Umidificarea aerului – reduce iritația căilor respiratorii
• Inhalatii cu aburi – pot calma mucoasa inflamată
• Evitați fumatul – încetinește vindecarea
• Izolarea la domiciliu – în primele zile, pentru a limita răspândirea virusului
✔ Ce NU trebuie făcut:
• NU se folosesc antibiotice fără recomandare medicală
• NU se administrează mai multe tipuri de antitusive simultan
• NU se utilizează decongestionante nazale mai mult de 3–5 zile
• NU se ignoră simptomele care persistă sau se agravează
✔ Măsuri de prevenție primară:
• Igiena mâinilor – frecventă și corectă
• Acoperirea nasului și gurii la tuse/strănut
• Evitarea contactului cu persoane bolnave
• Aerisiți regulat spațiile închise
• Evitați aglomerațiile în sezonul rece
✔ Măsuri de prevenție secundară:
• Monitorizarea simptomelor – mai ales la copii, vârstnici, persoane cu boli cronice
• Prezentarea la medic dacă apar semne de complicații
• Vaccinare antigripală anuală – poate reduce riscul de coinfecție virală
• Întărirea imunității prin dietă echilibrată, somn adecvat, evitarea stresului
✔ Rolul pacientului:
• Respectarea recomandărilor medicale
• Monitorizarea atentă a simptomelor și consultul medical dacă febra persistă >3 zile
• Izolarea responsabilă pentru a proteja persoanele vulnerabile
• Evitarea automedicației excesive
✔ Mesaj cheie:
Infecțiile respiratorii virale se tratează eficient prin măsuri simple, fără antibiotice. Supravegherea corectă și prevenția joacă un rol crucial în evitarea complicațiilor și limitarea transmiterii.
➡ Programează un consult la NeuroHope dacă simptomele persistă, se agravează sau apar semne de alarmă.
