Considerații generale
✔ Ce sunt:
• Grup eterogen de infecții digestive acute, cauzate de bacterii, virusuri sau paraziți
• Se manifestă prin diaree acută, dureri abdominale, greață, vărsături, febră
• Transmitere pe cale fecal-orală, adesea prin alimente, apă sau mâini contaminate
✔ Reține că:
• Reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze de morbiditate la nivel global
• Evoluția este de regulă autolimitantă, dar poate fi severă la copii, vârstnici și pacienți imunodeprimați
• De cele mai multe ori nu necesită antibiotice
• Diagnosticul etiologic clar se stabilește rar în practica curentă, tratamentul fiind adesea simptomatic
✔ Clasificarea (după agentul patogen implicat):
• Bacteriene – ex.: Campylobacter jejuni, Yersinia enterocolitica, Aeromonas spp., Plesiomonas shigelloides
• Virale – ex.: Rotavirus, Norovirus, Astrovirus, Adenovirus enteric
• Parazitare – ex.: Giardia lamblia, Entamoeba histolytica, Cryptosporidium spp.
✔ Epidemiologie:
• Incidență crescută în zonele cu igienă deficitară și acces limitat la apă potabilă
• Apare sporadic sau în focare, mai ales în sezonul cald
• Afectează predominant copiii mici și persoanele vârstnice
• Virusurile sunt responsabile de majoritatea gastroenteritelor acute la copii sub 5 ani
✔ Fiziopatologie – pe scurt:
• Agentul patogen afectează mucoasa intestinală → inflamație → secreție crescută → diaree acută
• Unele infecții pot determina leziuni tisulare, invazie sistemică sau toxine (ex. enterotoxine)
• Dezechilibru hidro-electrolitic și alterarea florei intestinale pot agrava simptomele
✔ Importanța medicală:
• De cele mai multe ori autolimitante, dar pot cauza deshidratare severă
• Complicațiile pot include: dezechilibre electrolitice, sindrom hemolitic-uremic (HUS), malabsorbție cronică
• Necesită diagnostic diferențial atent: colite, intoxicații, boli inflamatorii intestinale
• Prevenția prin igienă și educație sanitară este esențială în reducerea incidenței
Simptome și diagnostic
✔ Simptome frecvente:
• Diaree acută (apoasă sau mucopurulentă, uneori cu sânge)
• Durere abdominală (crampe abdominale difuze sau localizate)
• Greață și vărsături
• Febră (de la subfebrilitate până la febră înaltă)
• Astenie, stare generală alterată
• Tenesme (senzație de defecație incompletă) – frecvent în infecțiile invazive
✔ Semne clinice posibile:
• Semne de deshidratare: uscăciunea mucoaselor, sete intensă, scădere diureză
• Durere la palparea abdominală, mai ales în fosa iliacă dreaptă sau hipogastru
• Spută fecaloidă (în forme severe, invazive)
• Scaune frecvente (>3/zi), uneori explozive
✔ Semne de alarmă (posibile complicații):
• Diaree cu sânge vizibil (disenterie)
• Vărsături incoercibile și imposibilitatea rehidratării orale
• Febră >39°C care persistă >48h
• Letargie, obnubilare, confuzie
• Semne de șoc hipovolemic (tahicardie, hipotensiune, extremități reci)
→ Necesită evaluare și tratament de urgență!
✔ Diagnosticul clinic (bazat pe):
• Anamneză detaliată: context de contaminare (alimente, călătorii, focar)
• Examen fizic general și digestiv
• Evaluarea frecvenței și aspectului scaunelor, nivelului de hidratare, stării generale
✔ Investigații utile (în funcție de caz):
• Coprocultură – indicată în forme severe, persistente sau disenterice
• Hemoleucogramă: poate evidenția leucocitoză sau eozinofilie (în infecții parazitare)
• CRP / VSH – markeri de inflamație (răspuns inflamator)
• Examen coproparazitologic (x3) – pentru diagnosticarea parazitozelor intestinale
• Teste rapide antigenice/ PCR – în unele centre, pentru etiologie virală
• Ionogramă, uree, creatinină – în cazuri cu risc de deshidratare severă
• Pulsoximetrie – în caz de alterare generală severă
✔ Diagnostic diferențial (esențial):
• Infecții digestive specifice: Salmonella, Shigella, E. coli enteropatogen, C. difficile
• Boala Crohn / colita ulcerativă
• Intoxicații alimentare
• Apendicită, diverticulită (în dureri abdominale localizate)
• Reacții adverse medicamentoase
• Reflux biliar, pancreatită, hepatită virală (în forme atipice)
✔ De ce contează diagnosticul precoce:
• Permite instituirea tratamentului simptomatic sau specific (dacă e cazul)
• Reduce riscul de deshidratare severă și spitalizare
• Previne transmiterea în comunitate
• Evită complicațiile și recidivele
Tratament și prevenție
✔ Obiectivele tratamentului:
• Controlul simptomelor digestive
• Prevenirea și corectarea deshidratării
• Limitarea transmiterii în comunitate
• Identificarea și tratarea cazurilor severe sau invazive
✔ Tratament medicamentos (doar la recomandarea medicului):
• Rehidratare orală cu săruri de rehidratare (ORS) – în forme ușoare/moderate
• Rehidratare intravenoasă – în forme severe, cu semne de deshidratare majoră
• Antipiretice / analgezice – paracetamol, ibuprofen
• Probiotice – pot reduce durata diareei și restabili flora intestinală
• Antibiotice – doar în forme selecționate (ex. dizenterie bacteriană severă, imunodeprimați, sepsis):
Azitromicină
Ciprofloxacină
Metronidazol (în suspiciune de parazitare sau asociere anaerobi)
‼️ Atenție: Antibioticele utilizate empiric pot agrava unele infecții (ex. E. coli enterohemoragic → risc HUS)
✔ Tratament non-medicamentos:
• Aport hidric crescut – apă, ceai, supe clare, soluții de rehidratare
• Regim alimentar ușor digerabil – evitarea lactatelor, sucurilor, alimentelor iritante
• Odihnă și izolare temporară în caz de forme contagioase
• Respectarea igienei personale – spălare riguroasă a mâinilor
✔ Ce NU trebuie făcut:
• NU se folosesc antibiotice fără indicație medicală
• NU se administrează medicamente antidiareice fără aviz (pot agrava evoluția)
• NU se întrerupe rehidratarea chiar dacă diareea persistă
• NU se ignoră semnele de agravare (febră înaltă, sânge în scaun, deshidratare)
✔ Măsuri de prevenție primară:
• Igiena mâinilor – înainte de masă, după toaletă
• Spălarea și prepararea corectă a alimentelor
• Evitarea consumului de apă/alimente nesigure
• Educație sanitară în comunități și școli
• Vaccinare unde e disponibilă (ex. rotavirus la sugari)
✔ Măsuri de prevenție secundară:
• Identificarea focarelor epidemiologice și controlul lor rapid
• Izolarea cazurilor suspecte în colectivități
• Tratamentul corect al episoadelor anterioare
• Informarea persoanelor din jur (contacti apropiați) despre măsurile igienice
✔ Rolul pacientului:
• Să respecte tratamentul recomandat și măsurile de hidratare
• Să evite automedicația și transmiterea în familie/colectivitate
• Să revină la medic dacă:
diareea persistă >5 zile
apare sânge în scaun
starea generală se deteriorează
✔ Mesaj cheie:
Majoritatea infecțiilor enterice se vindecă spontan, dar pot deveni grave fără tratament adecvat. Hidratarea, igiena și consultul medical sunt esențiale pentru o recuperare sigură.
➡ Programează un consult la NeuroHope dacă apar simptome digestive persistente, febră sau semne de deshidratare!