Considerații generale
Ce este:
• Infecție acută a meningelui cerebral și/sau spinal, cauzată de virusuri
• Formă mai frecventă și, de regulă, mai ușoară decât meningita bacteriană
• Poate afecta persoane de toate vârstele, mai frecvent vara și toamna
Reține că:
• Evoluția este adesea autolimitată, cu recuperare completă
• Diagnosticul diferențial cu meningita bacteriană este esențial
• Necesită monitorizare, dar rareori tratament antiviral specific
Clasificarea meningitelor virale (după agentul cauzator):
• Enterovirusuri – cel mai frecvent (Echovirus, Coxsackie, Poliovirus)
• Virusul herpes simplex tip 2 (HSV-2) – forme recurente, uneori severe
• Virusul varicelo-zosterian (VZV)
• Virusul urlian (oreion) – mai ales la copii nevaccinați
• Virusul rujeolic, HIV, arbovirusuri (West Nile, Zika) – mai rar
Epidemiologie:
• Incidență crescută în sezonul cald (transmitere fecal-orală/respiratorie)
• Afectează frecvent copii și tineri
• Risc crescut la persoane imunocompromise (HIV, transplant, chimioterapie)
• Se răspândește prin contact apropiat, apă contaminată, secreții respiratorii
Fiziopatologie – pe scurt:
• Virusurile pătrund în organism prin tractul digestiv sau respirator
• Ajung în circulația sangvină și ulterior la nivelul sistemului nervos central
• Determină inflamația meningeală → febră, cefalee, rigiditate cervicală
• Spre deosebire de forma bacteriană, LCR este limpede, cu pleiocitoză limfocitară
Importanța medicală:
• Diagnostic diferențial rapid = evitare tratament antibiotic inutil
• Unele forme pot evolua spre encefalită sau complicații neurologice
• Prevenția prin vaccinare și igienă reduce incidența
• Necesită supraveghere medicală, mai ales la sugari și persoane vulnerabile
Simptome și diagnostic
Simptome frecvente:
• Cefalee intensă (durere de cap)
• Febră moderată până la mare
• Rigiditate cervicală (gât înțepenit, dificultate la aplecarea capului)
• Fotofobie (sensibilitate la lumină)
• Greață, vărsături
• Somnolență, iritabilitate (mai ales la copii)
• Refuzul alimentației (la sugari)
Semne clinice posibile:
• Semn Brudzinski pozitiv (flexia involuntară a genunchilor la flexia gâtului)
• Semn Kernig pozitiv (durere la extensia genunchiului cu coapsa flectată)
• Fontanelă bombată la sugari
• Absența semnelor de focalizare neurologică (spre deosebire de encefalită)
Semne de alarmă:
• Tulburări de conștiență
• Convulsii
• Tulburări de comportament sau halucinații
• Vărsături în jet persistente
→ Necesită evaluare neurologică de urgență
Diagnosticul clinic (bazat pe):
• Anamneză + simptomatologie sugestivă
• Examen neurologic
• Evaluarea semnelor meningeale clasice
• Excluderea formelor bacteriene sau altor cauze neurologice
Investigații utile:
• Puncție lombară – esențială
– LCR clar, presiune ușor crescută
– Pleiocitoză limfocitară
– Proteine ușor crescute, glucoză normală
• PCR din LCR – identificarea exactă a virusului
• Hemoleucogramă: limfocitoză moderată
• CT cerebral – doar dacă se suspectează hipertensiune intracraniană
Diagnostic diferențial (esențial):
• Meningită bacteriană – debut brusc, febră mare, LCR purulent
• Encefalită virală – confuzie, convulsii, tulburări de comportament
• Migrenă, sindroame febrile simple, otită medie complicată
• Meningism reactiv – în infecții non-meningeale
De ce contează diagnosticul precoce:
• Permite evitarea tratamentului antibiotic inutil
• Ajută la izolarea cazurilor transmisibile
• Ghidează monitorizarea adecvată
• Previne complicațiile în cazurile atipice sau severe
Tratament și prevenție
✔ Obiectivele tratamentului:
• Controlul simptomelor și susținerea pacientului
• Prevenirea complicațiilor neurologice
• Supravegherea cazurilor cu risc (sugari, imunocompromiși)
✔ Tratament medicamentos (la recomandarea medicului):
• Antivirale specifice (rareori necesare):
– Aciclovir i.v. în suspiciune de HSV/VZV
– Ganciclovir – cazuri rare de CMV sever
• Antipiretice / analgezice:
– Paracetamol, ibuprofen pentru febră și cefalee
• Antiemetice:
– Pentru controlul vărsăturilor
• Rehidratare: orală sau intravenoasă (dacă există vărsături persistente)
• Monitorizare neurologică în cazuri severe sau atipice
✔ Tratament non-medicamentos:
• Odihnă la pat, în cameră întunecată
• Hidratare adecvată
• Monitorizarea simptomelor – stare generală, nivel de conștiență
• Izolare la domiciliu până la remiterea completă
✔ Ce NU trebuie făcut:
• NU se administrează antibiotice fără confirmare bacteriană
• NU se neglijează apariția semnelor neurologice
• NU se recomandă revenirea la activități normale până la recuperarea completă
✔ Măsuri de prevenție primară:
• Igiena mâinilor și alimentelor – mai ales în sezonul cald
• Evitarea contactului apropiat cu persoane bolnave
• Vaccinare (acolo unde este disponibilă):
– Vaccin oreion, rujeolă, rubeolă (ROR)
– Vaccin poliomielitic
✔ Măsuri de prevenție secundară:
• Supravegherea contacților în cazuri confirmate (ex. grădinițe)
• Informare privind recunoașterea precoce a simptomelor
• Repaus post-episod pentru refacerea completă
✔ Rolul pacientului:
• Respectă tratamentul simptomatic și recomandările de izolare
• Monitorizează simptomele – revine la medic dacă apar:
– convulsii
– confuzie
– febră persistentă
• NU întrerupe repausul la primele semne de ameliorare
✔ Mesaj cheie:
Meningita virală este frecventă, dar de obicei benignă.
Un diagnostic corect și monitorizare adecvată previn complicațiile.
➡ Programează un consult la NeuroHope la primele semne de febră, cefalee și rigiditate cervicală – mai ales la copii sau persoane vulnerabile.