Considerații generale
Ce este:
• Infecție acută a parenchimului pulmonar, cauzată de bacterii patogene
• Se manifestă prin febră, tuse productivă, dispnee, durere toracică și alterare generală
Reține că:
• Este o afecțiune potențial gravă, cu risc de complicații sistemice
• Necesită tratament antibiotic corect și prompt
• Incidența este mai mare la vârstnici, copii, fumători și persoane cu boli cronice
Clasificarea pneumoniilor (după mediul de apariție):
• Pneumonie comunitară – apărută în afara spitalului
• Pneumonie nosocomială – apărută după 48h de spitalizare
• Pneumonie de aspirație – secundară inhalării de conținut gastric sau salivar
Bacterii implicate frecvent:
• Streptococcus pneumoniae – cea mai frecventă cauză
• Haemophilus influenzae
• Staphylococcus aureus
• Klebsiella pneumoniae
• Pseudomonas aeruginosa (în nosocomiale și pacienți intubați)
• Mycoplasma pneumoniae, Chlamydophila pneumoniae (forme atipice)
Epidemiologie:
• Afectează toate grupele de vârstă, dar mai gravă la:
– copii <5 ani
– vârstnici >65 ani
– persoane imunocompromise
• Incidență crescută în sezonul rece, în colectivități și în spații închise
• Reprezintă o cauză majoră de spitalizare și mortalitate respiratorie
Fiziopatologie – pe scurt:
• Agenții patogeni ajung în alveole → declanșează inflamație acută
• Secreții purulente, edem alveolar → afectare a schimbului gazos
• Activare imună → infiltrat pulmonar, febră, tuse, leucocitoză
→ În forme severe, poate evolua către sepsis, insuficiență respiratorie acută, abces pulmonar
Importanța medicală:
• Diagnosticarea precoce permite inițierea rapidă a tratamentului și scade mortalitatea
• Tratamentul adecvat = prevenirea complicațiilor și a spitalizării prelungite
• Pneumonia bacteriană este una dintre principalele cauze de deces prevenibil la persoanele vulnerabile
Simptome și diagnostic
Simptome frecvente:
• Tuse productivă (cu spută galben-verzuie, uneori cu striuri hemoragice)
• Febră (moderată sau înaltă), însoțită de frisoane
• Durere toracică (accentuată de respirație sau tuse – caracter pleuritic)
• Dispnee (respirație dificilă)
• Tahalpnee (respirație rapidă)
• Oboseală accentuată, astenie, transpirații nocturne
• Cefalee, mialgii – mai frecvent în formele atipice
Semne clinice posibile:
• Raluri crepitante (bazale sau difuze) la auscultația pulmonară
• Matitate la percuție (în zonele cu condensare)
• Saturație O₂ scăzută la pulsoximetrie
• Herpes labial recurent – semn indirect (mai frecvent în infecția cu pneumococ)
• Semne de deshidratare și stare generală alterată, mai ales la vârstnici
Semne de alarmă (complicații posibile):
• Tahicardie severă, hipotensiune arterială
• Cianoză, saturație O₂ <90%
• Alterarea stării de conștiență
• Respirație abdominală paradoxală
• Lipsa răspunsului la tratamentul inițial
→ Necesită evaluare de urgență și posibil spitalizare
Diagnosticul clinic (bazat pe):
• Anamneză detaliată (simptome recente, expuneri, comorbidități)
• Examen fizic pulmonar (auscultație, percuție, saturație)
• Prezența semnelor respiratorii + febră + tuse productivă → suspiciune înaltă de pneumonie
Investigații utile:
• Radiografie toracică – confirmă prezența de condensare alveolară
• Hemoleucogramă – leucocitoză cu neutrofilie
• CRP / VSH – markeri inflamatori crescuți
• Pulsoximetrie – monitorizarea saturației O₂
• Gazometrie arterială – în caz de insuficiență respiratorie
• Urocultură / hemocultură / spută – în cazuri moderate/severe sau non-răspuns la tratament
Diagnostic diferențial (esențial):
• Bronșită acută – simptome mai ușoare, fără infiltrat radiologic
• Insuficiență cardiacă congestivă – edem pulmonar, raluri bilaterale
• Embolie pulmonară – debut brusc, dispnee, durere pleuriticǎ, fără febră
• COVID-19 / gripă – tuse uscată, afectare sistemică
• Tuberculoză pulmonară – tuse cronică, hemoptizie, febră subfebrilă persistentă
De ce contează diagnosticul precoce:
• Inițierea rapidă a terapiei antibiotice salvează vieți
• Scade riscul de complicații severe: pleurezie, abces pulmonar, sepsis
• Permite îngrijire la domiciliu sau triaj corect către spitalizare
• Previne transmiterea infecției în comunitate
Tratament și prevenție
Obiectivele tratamentului:
• Eradicarea infecției bacteriene
• Ameliorarea simptomelor și prevenirea insuficienței respiratorii
• Reducerea mortalității și a duratei de spitalizare
• Prevenirea recidivelor și complicațiilor
Tratament medicamentos (doar la recomandarea medicului):
• Antibiotice frecvent utilizate:
– Amoxicilină ± acid clavulanic – prima linie în forme ușoare
– Cefalosporine orale (ex. cefuroxim) – alternativă
– Macrolide (ex. azitromicină) – utile în forme atipice
– Fluorochinolone respiratorii (ex. levofloxacină) – rezervate pentru cazuri severe sau alergii
• Antipiretice / analgezice – paracetamol, ibuprofen pentru controlul febrei și al durerii
• Bronhodilatatoare – la pacienții cu dispnee sau boli pulmonare cronice
• O2-terapie – în caz de hipoxie (saturație <92%)
• Corticosteroizi sistemici – doar în forme severe, cu afectare inflamatorie extensivă
Tratament non-medicamentos:
• Hidratare adecvată – susține clearance-ul secrețiilor
• Odihnă și repaus – esențiale în perioada febrilă
• Alimentație bogată în nutrienți – susține imunitatea
• Renunțarea la fumat – accelerează vindecarea
• Aerisirea încăperilor și menținerea umidității optime
Ce NU trebuie făcut:
• NU se administrează antibiotice fără rețetă
• NU se întrerupe tratamentul înainte de termen
• NU se ignoră semnele de agravare (dispnee, febră persistentă, alterare generală)
• NU se combină medicamente fără aviz medical
• NU se întârzie prezentarea la medic în caz de risc crescut (vârstnici, boli cronice)
Măsuri de prevenție primară:
• Vaccinare antigripală anuală – reduce riscul de infecții secundare
• Vaccinare antipneumococică – recomandată la:
– persoane >65 ani
– pacienți cu BPOC, diabet, insuficiență cardiacă, splenectomie
• Igienă respiratorie riguroasă – spălarea mâinilor, utilizarea măștilor în sezon epidemic
• Renunțare la fumat – principal factor de risc modificabil
Măsuri de prevenție secundară:
• Tratament corect al infecțiilor respiratorii minore
• Monitorizare periodică la pacienții cu boli pulmonare cronice
• Reevaluare medicală la primele semne de recidivă
Rolul pacientului:
• Respectarea completă a tratamentului prescris
• Monitorizarea simptomelor: dacă apare dispnee severă, febră >3 zile, tuse persistentă sau hemoptizie → revenire urgentă la medic
• Evitarea automedicației
• Respectarea măsurilor igienice și a indicațiilor de izolare (dacă este cazul)
Mesaj cheie:
Pneumonia bacteriană poate deveni gravă dacă nu este tratată prompt și corect. Consultul medical rapid și aderența la tratament sunt esențiale pentru vindecare și prevenirea complicațiilor.
Programează un consult la NeuroHope la primele semne de febră, tuse productivă sau dificultăți de respirație.