Considerații generale
Ce este:
• Infecție virală acută a căilor respiratorii, cauzată de virusul respirator sincițial (RSV)
• Afectează predominant copiii sub 2 ani, dar poate apărea și la adulți
• Poate cauza: rinită, faringită, bronșiolită, pneumonie
Reține că:
• RSV este cea mai frecventă cauză de bronșiolită și pneumonie la sugari
• La adulți sănătoși → simptome ușoare, asemănătoare unei răceli
• La vârstnici și pacienți imunodeprimați → pot apărea forme severe
• Se transmite pe cale aerogenă și prin contact direct cu secreții
Clasificarea infecțiilor respiratorii RSV (după severitate):
• Formă ușoară – simptome asemănătoare răcelii comune
• Formă moderată – bronșiolită, tuse persistentă, febră
• Formă severă – dispnee, hipoxie, risc de spitalizare
Epidemiologie:
• RSV produce epidemii sezoniere în lunile reci (noiembrie–martie)
• Incidență maximă la copiii sub 6 luni
• Rata de spitalizare ridicată la:
– prematuri
– sugari cu boli cardiace congenitale
– copii cu boli pulmonare cronice
• Poate reinfecta – imunitatea nu este durabilă
Fiziopatologie – pe scurt:
• Virusul invadează epiteliul respirator → necroză celulară, secreții abundente
• Inflamație locală → îngustarea bronhiolelor, obstrucție parțială
• Apar simptome de: wheezing, tuse, dificultăți respiratorii
• Afectează căile respiratorii mici, în special la sugari
Importanța medicală:
• Diagnostic diferențial esențial față de alte viroze sau bronșiolită bacteriană
• Poate duce la complicații: insuficiență respiratorie, spitalizare, chiar deces
• Nu există tratament antiviral specific – prevenția este crucială
• Este o boală subestimată la adulți, cu risc real la persoane vulnerabile
• A crescut interesul pentru vaccinare și profilaxie pasivă în grupurile de risc
Simptome și diagnostic
Simptome frecvente:
• Rinită (nas înfundat, secreții apoase)
• Tuse uscată sau productivă
• Febră ușoară sau moderată
• Stridor sau wheezing (respirație șuierătoare)
• Tiraj intercostal și bătăi ale aripilor nazale (mai ales la sugari)
• Apnee episodică – posibilă la nou-născuți
• Dificultăți de alimentație și somn la sugari
• Iritabilitate, somnolență sau letargie
Semne clinice posibile:
• Raluri sibilante sau crepitante la auscultație
• Polipnee (frecvență respiratorie crescută)
• Hipoxie – saturație < 94% în aer atmosferic
• Deshidratare – semne de ingestie scăzută, fontanelă deprimată
• Semne de detresă respiratorie – retracții, geamăt expirator
Semne de alarmă (complicații posibile):
• Apnee prelungită
• Cianoză (buze sau unghii albăstrii)
• Saturație O₂ < 90% în repaus
• Febră > 39°C persistentă
• Letargie accentuată sau convulsii
→ Necesită evaluare de urgență și posibilă spitalizare
Diagnosticul clinic (bazat pe):
• Anamneză – context epidemic, vârstă mică, simptome respiratorii
• Examen fizic – auscultație, semne de detresă respiratorie
• Scoruri clinice pot fi utilizate pentru evaluarea severității
Investigații utile (în cazuri moderate/severe):
• Pulsoximetrie – pentru evaluarea saturației
• Radiografie toracică – doar dacă se suspectează pneumonie sau suprainfecție
• Teste rapide RSV (antigen/PCR) – din aspirat nazofaringian
• Hemoleucogramă – de regulă normală sau ușor modificată
• Gazometrie – dacă există semne de hipoxie severă
Diagnostic diferențial:
• Răceală comună – forme ușoare
• Gripa – febră mai mare, stare generală alterată
• COVID-19 – simptomatologie variabilă, testare PCR
• Bronșiolită bacteriană
• Astm bronșic – dacă există wheezing recurent
• Pneumonie bacteriană – tuse severă, febră, auscultație modificată
• Boală cardiacă congenitală (dacă apneea este prelungită)
De ce contează diagnosticul precoce:
• Permite monitorizarea atentă a cazurilor cu risc
• Ghidează decizia de spitalizare sau tratament suportiv intensiv
• Evită tratamente inutile (ex. antibiotice în forme virale)
• Contribuie la controlul epidemiologic în creșe/spitale
Tratament și prevenție
Obiectivele tratamentului:
• Ameliorarea simptomelor respiratorii
• Prevenirea complicațiilor (apnee, hipoxie, pneumonie)
• Evitarea spitalizării, unde este posibil
• Monitorizarea atentă a sugarilor cu risc
Tratament medicamentos (la recomandarea medicului):
• Nu există tratament antiviral specific de rutină
• Ribavirină – rareori utilizată, doar în cazuri foarte severe, imunosupresate
• Antibiotice – doar dacă se confirmă suprainfecție bacteriană
• Antitermice / analgezice – paracetamol sau ibuprofen pentru febră/durere
• Bronhodilatatoare – doar dacă există wheezing important (eficiență variabilă)
• Oxigenoterapie – în caz de hipoxie (saturație < 92%)
• Rehidratare orală sau intravenoasă – în caz de ingestie scăzută/deshidratare
Tratament non-medicamentos:
• Aspirație nazală blândă – pentru a elibera căile respiratorii
• Hidratare corespunzătoare – lapte matern/formulă/apă, în funcție de vârstă
• Poziționare corectă – ușor ridicat pentru a facilita respirația
• Monitorizare atentă – frecvență respiratorie, ingestie, somn
• Evitarea expunerii la fum de țigară – agravează simptomele
Ce NU trebuie făcut:
• NU se administrează antibiotice în forme virale necomplicate
• NU se utilizează ribavirină sau corticosteroizi fără indicație precisă
• NU se aplică ventuze sau terapii alternative fără aviz medical
• NU se neglijează apneea, dispneea sau scăderea ingestiei la sugari
Măsuri de prevenție primară:
• Igienă riguroasă a mâinilor – principală metodă de prevenire
• Evitarea contactului cu persoane răcite, mai ales la sugari <6 luni
• Aerisiți frecvent încăperile
• Dezinfectarea suprafețelor frecvent atinse
• Alăptarea – susține imunitatea sugarului
Măsuri de prevenție secundară (pentru grupele de risc):
• Imunoprofilaxie cu anticorpi monoclonali (ex. palivizumab):
– prematuri <29 săpt.
– copii cu boli cardiace congenitale
– copii cu displazie bronhopulmonară
• Vaccinare maternă anti-RSV – în curs de aprobare/implementare în unele țări
• Evitarea colectivităților în perioadele de epidemie
Rolul pacientului / părinților:
• Monitorizează respirația, febra, ingestia
• Se adresează medicului dacă apar:
– dificultăți de respirație
– scăderea ingestiei
– somnolență accentuată
• Nu administrează medicamente fără recomandare
• Respectă recomandările de izolare, dacă este cazul
Mesaj cheie:
Infecția cu RSV este frecventă și, de regulă, autolimitată. Cu toate acestea, poate deveni gravă la sugari și vârstnici. Supravegherea atentă și măsurile preventive corecte sunt esențiale pentru a evita complicațiile.
Programează un consult la NeuroHope dacă cel mic respiră greu, are febră persistentă sau refuză alimentația.
