Considerații generale

✔ Ce este:

• Infecție bacteriană acută provocată de speciile de Salmonella enterica, în special serotipurile Typhi, Paratyphi, Enteritidis și Typhimurium
• Se transmite pe cale fecal-orală, frecvent prin alimente sau apă contaminate
• Provoacă gastroenterită acută (forme non-tifoide) sau febră tifoidă/paratifoidă (forme tifoide)
• Contagioasă – transmiterea poate apărea și de la persoană la persoană în condiții de igienă precară

✔ Reține că:

• Salmonelozele sunt o cauză frecventă de toxiinfecție alimentară la nivel global
• Gravitatea variază: de la forme ușoare autolimitante la infecții sistemice severe, mai ales la persoane imunocompromise
• Unele persoane pot deveni purtători asimptomatici și pot transmite boala
• Antibioterapia este contraindicată în formele ușoare de gastroenterită – poate prelungi excreția bacteriei

✔ Clasificarea infecției:

• Salmoneloză non-tifoidă – gastroenterită acută provocată de serotipuri precum S. Enteritidis, S. Typhimurium
• Salmoneloză tifoidă/paratifoidă – infecție sistemică severă cauzată de S. Typhi sau S. Paratyphi A/B/C

✔ Epidemiologie:

• Incidență crescută în zonele cu igienă deficitară și acces precar la apă potabilă
• Poate apărea sporadic sau în focare, legate de consumul de ouă crude, lactate nepasteurizate, carne insuficient preparată
• Afectează mai frecvent copiii, vârstnicii, gravidele și pacienții imunodeprimați
• În formele tifoide, rezistența la antibiotice este în creștere la nivel global

✔ Fiziopatologie – pe scurt:

• După ingestie, bacteria trece de bariera gastrică și colonizează intestinul subțire
• În formele ușoare: determină o inflamație locală → diaree, crampe, febră
• În formele tifoide: bacteriile pătrund în sânge → bacteriemie, infecție sistemică
• S. Typhi poate pătrunde în celulele sistemului reticuloendotelial → diseminare în organele interne

✔ Importanța medicală:

• Este o cauză majoră de morbiditate alimentară în lume
• Formele tifoide netratate pot evolua spre complicații severe: perforație intestinală, septicemie, encefalopatie
• Necesită intervenție rapidă în cazurile severe și măsuri stricte de igienă pentru prevenirea răspândirii
• Implică notificare epidemiologică obligatorie în multe jurisdicții

Simptome și diagnostic

✔ Simptome frecvente:

• Diaree acută (de obicei apoasă, uneori cu mucus sau sânge)

• Febră (38–40°C), debut rapid

• Greață, vărsături, disconfort abdominal

• Dureri abdominale colicative, localizate frecvent în fosa iliacă dreaptă

• Cefalee, mialgii, astenie – mai frecvente în formele sistemice

• În infecțiile tifoide: febră prelungită, bradicardie relativă, hepatosplenomegalie, erupții roseolice pe abdomen

✔ Semne clinice posibile:

• Deshidratare: mucoase uscate, hipotensiune, oligurie

• Sensibilitate abdominală la palpare

• Limba saburală, în formele tifoide

• În cazuri severe: confuzie, letargie, semne de sepsis

✔ Semne de alarmă (necesită evaluare de urgență):

• Scaune frecvente, abundente, cu sânge

• Vărsături incoercibile sau imposibilitatea de a menține hidratarea

• Deshidratare severă (lipsă urinare, somnolență, tahicardie)

• Febră >39°C care persistă >3 zile

• Durere abdominală intensă, cu rigiditate → suspiciune de complicații (ex. perforație)

✔ Diagnosticul clinic (bazat pe):

• Anamneză detaliată – călătorii recente, consum de alimente crude, focare cunoscute

• Examen fizic complet – semne de deshidratare, febră, sensibilitate abdominală

• Suspiciune ridicată în caz de gastroenterită acută cu febră și debut brusc

✔ Investigații utile:

• Coprocultură – identificarea Salmonella spp. din scaun (standard de diagnostic)

• Hemocultură – obligatorie în formele sistemice sau febrile prelungite

• Hemoleucogramă – leucocitoză sau leucopenie (în formele tifoide)

• CRP, VSH – markeri de inflamație crescuți

• Ionogramă – pentru evaluarea dezechilibrelor hidroelectrolitice

• Examen coproparazitologic – excluderea altor cauze infecțioase

• Ecografie abdominală – în caz de dureri persistente, suspiciune de complicații

✔ Diagnostic diferențial (esențial):

• Infecții bacteriene: Shigella, Campylobacter, E. coli enteroinvazive

• Gastroenterite virale: rotavirus, norovirus

• Parazitoze intestinale: giardioză, amebiază

• Apendicită acută (la debut)

• Boala inflamatorie intestinală (ex. debutul unei colite ulcerative)

✔ De ce contează diagnosticul precoce:

• Permite instituirea tratamentului corect, mai ales în formele sistemice

• Previne complicațiile severe (perforație, septicemie)

• Reduce riscul de transmitere – măsuri rapide de izolare și igienă

• Ghidează măsurile epidemiologice (în cazul focarelor)

Tratament și prevenție

✔ Obiectivele tratamentului:

• Controlul simptomelor gastrointestinale

• Reechilibrarea hidroelectrolitică

• Eradicarea infecției bacteriene în formele sistemice

• Prevenirea complicațiilor (ex. deshidratare severă, sepsis, purtător cronic)

✔ Tratament medicamentos (la recomandarea medicului):

• Formele ușoare de gastroenterită non-tifoidă:
• De obicei NU necesită antibiotice
• Tratament simptomatic:
• Rehidratare orală cu soluții electrolitice
• Antipiretice: paracetamol, ibuprofen (pentru febră/durere)
• Probiotice – pot ajuta la refacerea florei intestinale

• Formele severe sau sistemice (febră tifoidă/paratifoidă):
• Antibiotice recomandate:
• Ciprofloxacină sau alte fluorochinolone (adulți)
• Ceftriaxonă (în forme spitalizate)
• Azitromicină – alternativă în unele cazuri
• Terapie de susținere:
• Rehidratare intravenoasă
• Monitorizare clinică atentă

• Purtători cronici (ex. biliar):
• Pot necesita tratament antibiotic prelungit
• Evaluare pentru posibile anomalii structurale (litiază biliară)

✔ Tratament non-medicamentos:

• Hidratare adecvată – esențială pentru prevenirea complicațiilor

• Repauz alimentar temporar (la debut, în caz de vărsături)

• Alimentație ușoară după ameliorare: orez, banane, supă clară, biscuiți simpli

• Igienă riguroasă – spălarea mâinilor după toaletă și înainte de masă

✔ Ce NU trebuie făcut:

• NU se folosesc antibiotice fără prescripție medicală

• NU se administrează antidiareice (ex. loperamidă) în infecții bacteriene acute – pot prelungi boala

• NU se ignoră febra persistentă sau agravarea stării generale

• NU se întorc la activități colective (ex. grădiniță, muncă în domeniul alimentar) fără aviz medical

✔ Măsuri de prevenție primară:

• Spălarea riguroasă a mâinilor cu apă și săpun

• Prepararea corectă a alimentelor – evitarea consumului de carne crudă, ouă crude

• Consumul de apă sigură (fiartă sau îmbuteliată în zone cu risc)

• Igienizarea ustensilelor de bucătărie după contactul cu alimente crude

• Educație sanitară în comunități cu risc crescut

✔ Măsuri de prevenție secundară:

• Identificarea și tratarea purtătorilor cronici

• Vaccinare anti-S. Typhi (unde este disponibilă, mai ales pentru călătorii în zone endemice)

• Raportarea epidemiologică a cazurilor – prevenirea focarelor

• Izolarea cazurilor simptomatice în medii colective

✔ Rolul pacientului:

• Respectă întreg tratamentul prescris

• Consumă lichide frecvent, chiar și în cantități mici

• Monitorizează scaunele, febra și starea generală

• Evită transmiterea către ceilalți – igienă strictă

• Revine la control medical dacă simptomele persistă sau se agravează

✔ Mesaj cheie:

Infecția cu Salmonella este adesea autolimitantă, dar poate deveni severă. Prevenția, igiena alimentară și rehidratarea corectă sunt esențiale. Formele sistemice necesită tratament antibiotic adecvat și monitorizare atentă.

➡ Programează un consult la NeuroHope la primele semne de diaree febrilă, dureri abdominale sau după consumul suspect de alimente!