Considerații generale
✔ Ce sunt:
• Limfoamele non-Hodgkin (LNH) reprezintă un grup heterogen de neoplazii limfoproliferative cu celule B, T sau NK
• „Altele” includ limfoame care nu sunt încadrate în formele frecvente (ex: limfom difuz cu celule B mari, limfom folicular, limfom cu celule din manta)
• Evoluția poate fi indolentă, agresivă sau extrem de agresivă, în funcție de subtip
✔ Reține că:
• Clasificarea se bazează pe morfologie, imunofenotip, genetică și comportament clinic
• Unele forme sunt răspândite (ex: limfomul cu celule B periferice NOS), altele extrem de rare (ex: limfomul intravascular)
• Diagnosticul precis este esențial pentru alegerea tratamentului optim
✔ Exemple de limfoame non-Hodgkin mai puțin frecvente:
• Limfomul cu celule B periferice NOS
• Limfomul Burkitt
• Limfomul cu celule T periferice
• Limfomul cu celule T angioimunoblastice
• Limfomul anaplazic cu celule mari (ALCL)
• Limfomul limfoplasmocitar (ex: macroglobulinemia Waldenström)
• Limfomul MALT (mucosa-associated lymphoid tissue)
✔ Epidemiologie:
• Incidența variază mult în funcție de subtip
• Limfoamele cu celule T sunt mai rare, dar pot avea prognostic sever
• Unele sunt asociate infecțiilor virale (EBV, HTLV-1, HCV)
✔ Fiziopatologie – pe scurt:
• Se pornesc din mutații genetice ale limfocitelor → proliferare malignă
• Afectează ganglioni, dar frecvent și organe extranodale (stomac, piele, SNC, splină)
• Posibile translocații cromozomiale (ex: t(8;14) în Burkitt)
✔ Importanța medicală:
• Necesită diagnostic diferențial clar între subtipuri
• Prognosticul și tratamentul diferă radical
• Terapia personalizată, în funcție de clasificarea OMS, este esențială
Simptome și diagnostic
✔ Debutul clinic (în funcție de subtip):
• Adenopatii periferice sau profunde (dureroase sau nu)
• Febră, transpirații nocturne, scădere în greutate (simptome B)
• Splenomegalie și hepatomegalie
• Simptome gastrointestinale – în limfomul MALT sau Burkitt
• Manifestări neurologice – în limfoamele cu afectare SNC
• Erupții cutanate, prurit – în limfoamele cutanate sau T-cell
• Sindrom de compresie (ex: VCS, medulară, gastrointestinală)
✔ Examen obiectiv:
• Palparea ganglionilor (formațiuni ferme, nedureroase)
• Evaluarea splinei și ficatului
• Examinarea tegumentelor și mucoaselor (căutarea infiltrațiilor)
• Semne de compresie locală (în funcție de localizare)
✔ Investigații paraclinice:
• Biopsie ganglionară excizională – standardul de diagnostic
• Imunohistochimie și citometrie în flux – identificarea fenotipului celular
• Hemoleucogramă completă – anemie, leucocitoză/leucopenie, trombocitopenie
• LDH crescut, beta2-microglobulină – markeri de activitate tumorală
• CT/PET-CT – evaluarea extensiei
• Puncție medulară + biopsie osoasă – frecvent necesare
• În formele agresive – teste moleculare/genetice (FISH, PCR)
✔ Diagnostic diferențial:
• Alte limfoame non-Hodgkin frecvente
• Limfom Hodgkin
• Leucemii acute sau cronice
• Adenopatii reactive, tuberculoză ganglionară
• Alte cancere cu metastaze ganglionare
Tratament și prevenție
✔ Obiectivele tratamentului:
• Obținerea remisiunii complete
• Prelungirea supraviețuirii și îmbunătățirea calității vieții
• Controlul complicațiilor și al afectării organelor extranodale
✔ Opțiuni terapeutice (în funcție de subtip):
• Chimioterapie – regimuri tip CHOP, EPOCH, HyperCVAD
• Terapie țintită – anticorpi monoclonali (ex: rituximab, brentuximab)
• Radioterapie – în forme localizate sau pentru controlul simptomelor
• Transplant de celule stem hematopoietice – în forme agresive sau recăderi
• Imunoterapie sau terapii celulare (CAR-T) – în cazuri selectate
✔ Monitorizare:
• Reevaluări periodice imagistice (CT/PET-CT)
• Monitorizarea markerilor biologici și a statusului hematologic
• Depistarea precoce a recăderilor
✔ Prevenție și factori de risc:
• Nu există metode clare de prevenție
• Unele limfoame sunt asociate cu virusuri oncogene (EBV, HTLV-1, HCV) – controlul acestor infecții ar putea reduce riscul
• Imunodepresia cronică, expunerea la substanțe chimice și unele boli autoimune cresc riscul
✔ Mesaj cheie:
Limfoamele non-Hodgkin rare necesită diagnostic și tratament specializat, cu o abordare personalizată în funcție de subtip.
➡ Programează un consult specializat la NeuroHope pentru o evaluare completă, în caz de adenopatii persistente, simptome B, sau manifestări sistemice inexplicate.
