Considerații generale
✔ Ce sunt:
• Grup de infecții bacteriene sau mixte localizate la nivelul pielii și țesuturilor subcutanate
• Variază ca severitate de la forme superficiale (ex. foliculită) la forme profunde și invazive (ex. fasceită necrozantă)
✔ Reține că:
• Pot fi cauzate de bacterii obișnuite ale pielii (ex. Staphylococcus aureus, Streptococcus pyogenes)
• Evoluția rapidă, durerea severă sau necroza sunt semne de alarmă
• Intervenția medicală promptă previne complicații severe (ex. sepsis, amputații)
✔ Clasificare (exemple comune):
• Foliculită – infecție superficială a foliculului pilos
• Furuncul / carbuncul – infecție profundă cu acumulare de puroi
• Panarițiu – infecție localizată la degete (paronichie, felon)
• Ectima – formă ulceroasă a impetigo
• Fasceită necrozantă – infecție severă și distructivă a țesuturilor moi (urgență medicală)
• Abces cutanat – colecție purulentă delimitată
✔ Epidemiologie:
• Afectează frecvent persoane cu imunitate scăzută, diabet, igienă deficitară
• Risc crescut în caz de traumatisme cutanate, mușcături, injectări repetate (ex. consumatori de droguri)
• Infecțiile cu tulpini de MRSA comunitar sunt în creștere
✔ Fiziopatologie – pe scurt:
• Colonizarea pielii cu bacterii → pătrundere prin microleziuni
• Inflamație locală → durere, eritem, edem, căldură locală
• În formele severe: necroză tisulară, diseminare sistemică
✔ Importanța medicală:
• Diagnostic corect = evitare tratamente incorecte și întârzierea intervenției chirurgicale
• Unele forme necesită incizie și drenaj
• Prevenirea complicațiilor sistemice (ex. septicemie, tromboflebită, limfangită)
Simptome și diagnostic
✔ Simptome frecvente:
• Durere locală (poate fi severă în forme invazive)
• Roșeață (eritem) și umflare (edem) a zonei afectate
• Căldură locală și sensibilitate la atingere
• Puroi / secreții în caz de abces, furuncul sau panarițiu
• Febră, frisoane – în cazurile moderate sau severe
✔ Semne clinice posibile:
• Leziuni cutanate inflamatorii, delimitate sau difuze
• Fluctuență (colecție purulentă palpabilă) – semn de abces
• Creșterea dimensiunii leziunii în timp
• Linii roșii (limfangită) sau ganglioni dureroși regionali
• În cazuri severe: necroză, crepitații subcutanate (fasceită necrozantă)
✔ Semne de alarmă:
• Durere disproporționată față de aspectul local
• Apariția de zone violacee sau negre (necroză)
• Stare generală alterată rapid (febră > 39°C, tahicardie, hipotensiune)
• Confuzie, letargie
→ Necesită evaluare de urgență pentru excluderea infecțiilor invazive
✔ Diagnosticul clinic (bazat pe):
• Examenul local detaliat: eritem, edem, căldură, durere
• Evaluarea stării generale: temperatură, semne vitale
• Context predispozant: diabet, imunodepresie, traumatisme cutanate
✔ Investigații utile (în funcție de severitate):
• Hemoleucogramă – leucocitoză, neutrofilie
• CRP / VSH – markeri de inflamație crescuți
• Hemoculturi – dacă există semne de sepsis
• Ecografie locală – pentru detectarea colecțiilor profunde
• CT / RMN – în cazuri suspecte de extensie profundă sau fasceită necrozantă
• Exsudat / puncție cu cultură bacteriană – pentru identificare și antibiogramă
✔ Diagnostic diferențial:
• Tromboză venoasă profundă (edem, durere unilaterale fără febră)
• Reacții alergice locale
• Erizipel
• Celulită clasică
• Paniculită
• Fasceită necrozantă (formă severă)
✔ De ce contează diagnosticul precoce:
• Permite inițierea rapidă a tratamentului corect
• Evită progresia către forme invazive și complicații sistemice
• Reduce necesarul de intervenții chirurgicale extinse
Tratament și prevenție
✔ Obiectivele tratamentului:
• Controlul infecției locale și sistemice
• Prevenirea complicațiilor (sepsis, necroză, diseminare)
• Conservarea funcționalității țesuturilor afectate
✔ Tratament medicamentos (la recomandarea medicului):
• Antibiotice sistemice (în funcție de severitate și agentul implicat):
– Amoxicilină + acid clavulanic
– Cefalosporine de generația 1–2
– Clindamicină (în infecții streptococice / stafilococice)
– Vancomicină sau Linezolid – în suspiciune de MRSA
• Antibiotice locale – doar în forme superficiale, neinvazive
• Antialgice / antipiretice – paracetamol, ibuprofen
• Tratament specific – dacă este identificat un patogen anume (ex: Pseudomonas, anaerobi)
✔ Tratament non-medicamentos:
• Igienă riguroasă a zonei afectate
• Drenaj chirurgical – în caz de abces, panarițiu, colecții purulente
• Îngrijire locală – pansamente sterile, unguente antiseptice
• Evacuarea materialului necrotic – în forme severe sau necrozante
• Imobilizare temporară – dacă zona afectată implică articulații
✔ Ce NU trebuie făcut:
• NU se aplică creme sau unguente fără aviz medical
• NU se stoarce / taie leziunea acasă – risc de extindere
• NU se amână consultul dacă durerea sau roșeața se extinde
• NU se întrerupe tratamentul antibiotic fără avizul medicului
✔ Măsuri de prevenție primară:
• Igienă personală corectă
• Tratamentul corect al rănilor sau înțepăturilor
• Evitarea expunerii excesive la umiditate sau murdărie
• Purtarea echipamentului de protecție în mediile de risc (agricultură, industrie)
✔ Măsuri de prevenție secundară:
• Monitorizarea zonei afectate după tratament
• Consult periodic la dermatolog sau infecționist în caz de recurențe
• Controlul bolilor predispozante (diabet, imunosupresie)
• Evitarea scărpinării excesive sau a traumatismelor cutanate
✔ Rolul pacientului:
• Respectarea completă a tratamentului prescris
• Monitorizarea zilnică a evoluției leziunii
• Prezentarea urgentă la medic dacă apar: febră, durere severă, secreții purulente sau extinderea zonei afectate
• Evitarea automedicației sau a tratamentelor „naturiste” fără bază științifică
✔ Mesaj cheie:
Infecțiile cutanate pot deveni grave dacă sunt ignorate. Un tratament corect, aplicat la timp, salvează țesuturi și previne complicații severe.
➡ Programează un consult la NeuroHope dacă observi roșeață, durere, puroi sau febră asociate unei leziuni cutanate.