Considerații generale

Ce este:

• Infecție acută a meningelui cerebral și/sau spinal, cauzată de virusuri
• Formă mai frecventă și, de regulă, mai ușoară decât meningita bacteriană
• Poate afecta persoane de toate vârstele, mai frecvent vara și toamna

Reține că:

• Evoluția este adesea autolimitată, cu recuperare completă
• Diagnosticul diferențial cu meningita bacteriană este esențial
• Necesită monitorizare, dar rareori tratament antiviral specific

Clasificarea meningitelor virale (după agentul cauzator):

• Enterovirusuri – cel mai frecvent (Echovirus, Coxsackie, Poliovirus)
• Virusul herpes simplex tip 2 (HSV-2) – forme recurente, uneori severe
• Virusul varicelo-zosterian (VZV)
• Virusul urlian (oreion) – mai ales la copii nevaccinați
• Virusul rujeolic, HIV, arbovirusuri (West Nile, Zika) – mai rar

Epidemiologie:

• Incidență crescută în sezonul cald (transmitere fecal-orală/respiratorie)
• Afectează frecvent copii și tineri
• Risc crescut la persoane imunocompromise (HIV, transplant, chimioterapie)
• Se răspândește prin contact apropiat, apă contaminată, secreții respiratorii

Fiziopatologie – pe scurt:

• Virusurile pătrund în organism prin tractul digestiv sau respirator
• Ajung în circulația sangvină și ulterior la nivelul sistemului nervos central
• Determină inflamația meningeală → febră, cefalee, rigiditate cervicală
• Spre deosebire de forma bacteriană, LCR este limpede, cu pleiocitoză limfocitară

Importanța medicală:

• Diagnostic diferențial rapid = evitare tratament antibiotic inutil
• Unele forme pot evolua spre encefalită sau complicații neurologice
• Prevenția prin vaccinare și igienă reduce incidența
• Necesită supraveghere medicală, mai ales la sugari și persoane vulnerabile

Simptome și diagnostic

Simptome frecvente:

• Cefalee intensă (durere de cap)
• Febră moderată până la mare
• Rigiditate cervicală (gât înțepenit, dificultate la aplecarea capului)
• Fotofobie (sensibilitate la lumină)
• Greață, vărsături
• Somnolență, iritabilitate (mai ales la copii)
• Refuzul alimentației (la sugari)

Semne clinice posibile:

• Semn Brudzinski pozitiv (flexia involuntară a genunchilor la flexia gâtului)
• Semn Kernig pozitiv (durere la extensia genunchiului cu coapsa flectată)
• Fontanelă bombată la sugari
• Absența semnelor de focalizare neurologică (spre deosebire de encefalită)

Semne de alarmă:

• Tulburări de conștiență
• Convulsii
• Tulburări de comportament sau halucinații
• Vărsături în jet persistente
→ Necesită evaluare neurologică de urgență

Diagnosticul clinic (bazat pe):

• Anamneză + simptomatologie sugestivă
• Examen neurologic
• Evaluarea semnelor meningeale clasice
• Excluderea formelor bacteriene sau altor cauze neurologice

Investigații utile:

• Puncție lombară – esențială
 – LCR clar, presiune ușor crescută
 – Pleiocitoză limfocitară
 – Proteine ușor crescute, glucoză normală
• PCR din LCR – identificarea exactă a virusului
• Hemoleucogramă: limfocitoză moderată
• CT cerebral – doar dacă se suspectează hipertensiune intracraniană

Diagnostic diferențial (esențial):

• Meningită bacteriană – debut brusc, febră mare, LCR purulent
• Encefalită virală – confuzie, convulsii, tulburări de comportament
• Migrenă, sindroame febrile simple, otită medie complicată
• Meningism reactiv – în infecții non-meningeale

De ce contează diagnosticul precoce:

• Permite evitarea tratamentului antibiotic inutil
• Ajută la izolarea cazurilor transmisibile
• Ghidează monitorizarea adecvată
• Previne complicațiile în cazurile atipice sau severe

Tratament și prevenție

✔ Obiectivele tratamentului:

• Controlul simptomelor și susținerea pacientului
• Prevenirea complicațiilor neurologice
• Supravegherea cazurilor cu risc (sugari, imunocompromiși)

✔ Tratament medicamentos (la recomandarea medicului):

• Antivirale specifice (rareori necesare):
 – Aciclovir i.v. în suspiciune de HSV/VZV
 – Ganciclovir – cazuri rare de CMV sever
• Antipiretice / analgezice:
 – Paracetamol, ibuprofen pentru febră și cefalee
• Antiemetice:
 – Pentru controlul vărsăturilor
• Rehidratare: orală sau intravenoasă (dacă există vărsături persistente)
• Monitorizare neurologică în cazuri severe sau atipice

✔ Tratament non-medicamentos:

• Odihnă la pat, în cameră întunecată
• Hidratare adecvată
• Monitorizarea simptomelor – stare generală, nivel de conștiență
• Izolare la domiciliu până la remiterea completă

✔ Ce NU trebuie făcut:

• NU se administrează antibiotice fără confirmare bacteriană
• NU se neglijează apariția semnelor neurologice
• NU se recomandă revenirea la activități normale până la recuperarea completă

✔ Măsuri de prevenție primară:

• Igiena mâinilor și alimentelor – mai ales în sezonul cald
• Evitarea contactului apropiat cu persoane bolnave
• Vaccinare (acolo unde este disponibilă):
 – Vaccin oreion, rujeolă, rubeolă (ROR)
 – Vaccin poliomielitic

✔ Măsuri de prevenție secundară:

• Supravegherea contacților în cazuri confirmate (ex. grădinițe)
• Informare privind recunoașterea precoce a simptomelor
• Repaus post-episod pentru refacerea completă

✔ Rolul pacientului:

• Respectă tratamentul simptomatic și recomandările de izolare
• Monitorizează simptomele – revine la medic dacă apar:
 – convulsii
 – confuzie
 – febră persistentă
• NU întrerupe repausul la primele semne de ameliorare

✔ Mesaj cheie:

Meningita virală este frecventă, dar de obicei benignă.
Un diagnostic corect și monitorizare adecvată previn complicațiile.
➡ Programează un consult la NeuroHope la primele semne de febră, cefalee și rigiditate cervicală – mai ales la copii sau persoane vulnerabile.