Considerații generale

Infecțiile respiratorii bacteriene sunt printre cele mai frecvente motive de prezentare la medic. Ele afectează părți din tractul respirator superior (nas, sinusuri, gât) sau inferior (bronhii, plămâni) și pot varia de la forme ușoare până la complicații severe.

Impact

• Sunt foarte frecvente, mai ales în sezonul rece.
• Pot duce la complicații grave, mai ales la copii, vârstnici și persoane cu imunitate scăzută.
• Unele se transmit ușor, favorizând focarele în comunitate.
• Necesită tratament antibiotic corect, altfel contribuie la fenomenul de rezistență antimicrobiană.

Cine este cel mai expus?

• Sugarii și copiii mici
• Persoanele peste 65 de ani
• Bolnavii cronici (diabet, BPOC, insuficiență cardiacă)
• Persoanele imunocompromise (ex: pacienți oncologici, transplant)
• Fumătorii activi

Cele mai comune bacterii implicate:

• Streptococcus pneumoniae – principalul agent al pneumoniei
• Haemophilus influenzae – frecvent în bronșite și sinuzite
• Moraxella catarrhalis – mai ales la copii
• Mycoplasma pneumoniae, Chlamydophila pneumoniae – bacterii atipice

De ce e important să le recunoaștem devreme?

• Pentru a evita complicațiile: pleurezie, insuficiență respiratorie, spitalizare
• Pentru a nu confunda cu infecții virale (care NU necesită antibiotic)
• Pentru a iniția tratamentul corect în timp util

Context actual

• Infecțiile respiratorii sunt între primele cauze de mortalitate globală
• Post-pandemie, atenția față de aceste boli a crescut semnificativ
• Informarea corectă și preventivă este esențială pentru sănătatea publică

Simptome și diagnostic

Infecțiile respiratorii bacteriene pot varia de la forme ușoare, autolimitate, până la afecțiuni severe cu potențial de spitalizare. Recunoașterea rapidă a simptomelor și stabilirea diagnosticului corect sunt esențiale pentru a institui un tratament eficient și a preveni complicațiile.

Cum se manifestă?

Simptomele diferă în funcție de zona afectată a tractului respirator:

↦ Infecții ale tractului respirator superior:

• Durere sau usturime în gât (faringită bacteriană)
• Congestie nazală purulentă (rinită bacteriană)
• Durere facială, cefalee, secreții groase (sinuzită)
• Febră moderată, stare generală alterată

↦ Infecții ale tractului respirator inferior:

• Tuse persistentă, uneori cu spută galben-verzuie
• Durere toracică la respirație (pleuritică)
• Febră înaltă, frisoane
• Dificultăți de respirație (dispnee)
• Oboseală accentuată, confuzie la vârstnici

Când suspectăm o infecție bacteriană?

• Simptome persistente peste 7-10 zile, fără ameliorare
• Febră peste 38.5ºC acompaniată de frisoane
• Secreții purulente, tuse productivă, sau dureri toracice specifice
• Lipsa de răspuns la tratamente simptomatice obișnuite

Cum se pune diagnosticul corect?

Un diagnostic de precizie combină evaluarea clinică cu investigații specifice:

Examinarea clinică:

• Ascultație pulmonară (raluri, wheezing, suflu)
• Inspecția faringelui, ganglionilor cervicali, a respirației

Analize de laborator:

• Hemoleucogramă: leucocitoză cu neutrofilie (infecții bacteriene)
• Proteina C reactivă (PCR) și procalcitonina (pentru diferențierea viral vs. bacterian)

Examinări imagistice:

• Radiografie toracică (standard în suspiciune de pneumonie)
• CT toracic în cazuri severe sau complicate

Teste specifice:

• Exsudat faringian cu antibiogramă (faringite, amigdalite)
• Cultura sputei (pentru infecții pulmonare)
• Teste antigenice sau PCR pentru germeni atipici

Diagnosticul diferențial:

Este importantă excluderea altor cauze:

• Infecții virale (gripă, COVID-19)
• Alergii respiratorii
• Patologii pulmonare cronice (BPOC, astm)

Un diagnostic corect permite adaptarea terapiei în funcție de agentul cauzal, severitatea simptomelor și statusul pacientului. Etapa diagnostică rămâne un pilon esențial în combaterea infecțiilor respiratorii bacteriene și a rezistenței la antibiotice.

Tratamentul și prevenția 

După stabilirea unui diagnostic clar, alegerea tratamentului optim este esențială pentru vindecare, reducerea riscurilor de complicații și prevenirea transmiterii. De asemenea, prevenția joacă un rol major, mai ales în rândul categoriilor vulnerabile.

Tratamentul medicamentos

↦ Antibioticele

Sunt tratamentul de bază în infecțiile respiratorii bacteriene, dar trebuie prescrise cu discernământ:

• Se aleg în funcție de agentul etiologic suspectat sau confirmat.

• Durata tratamentului este, de regulă, 5-7 zile, dar poate varia în funcție de severitate.

• Exemple frecvente:

  • Amoxicilină +/- acid clavulanic (pneumonie, sinuzită)

  • Azitromicină (bacterii atipice)

  • Cefalosporine orale (bronșită acută complicată)

↦ Simptomatice adjuvante

• Antitermice (paracetamol, ibuprofen)

• Antitusive/expectorante (după caz)

• Hidratare corespunzătoare și repaus

↦ Tratament spitalicesc

Indicat în:

• Pneumonii severe sau cu factori de risc major

• Saturație de oxigen scăzută (<92%)

• Lipsa de răspuns la tratament ambulator

• Nevoie de administrare intravenoasă de antibiotice sau oxigen

Prevenție eficientă

↦ Vaccinarea

• Vaccinul pneumococic (copii, vârstnici, pacienți cronici)

• Vaccinul antigripal (anual)

• Vaccinul DTP (acoperă tusea convulsivă)

↦ Igiena respiratorie

• Spălarea frecventă a mâinilor

• Acoperirea gurii/nasului la tuse/strănut

• Evitarea spațiilor aglomerate în sezonul rece

↦ Stil de viață

• Renunțarea la fumat

• Alimentație echilibrată, bogată în vitamine

• Activitate fizică regulată

Când trebuie să mergi la medic?

• Febră persistentă > 3 zile

• Dificultăți de respirație

• Stare generală marcat alterată

• Lipsa de ameliorare sub tratament simptomatic

Infecțiile respiratorii bacteriene, tratate corect și din timp, au în general o evoluție favorabilă. Prevenția, în schimb, este cel mai sigur mod de a evita episoadele repetate sau severe și de a proteja întreaga comunitate