Considerații generale
✔ Ce este:
Infecție acută a bronhiilor, cauzată de bacterii
Se manifestă prin tuse persistentă, frecvent productivă, febră, disconfort toracic
✔ Reține că:
Formele bacteriene sunt mai rare decât cele virale, dar necesită tratament antibiotic corect
Diagnosticarea corectă previne complicații (ex. pneumonie) și abuzul de antibiotice
✔ Clasificarea bronsitelor (după agentul cauzator):
Virală – cea mai frecventă formă (nu necesită antibiotice)
Bacteriană – 5–10% dintre cazuri
Bacterii implicate frecvent:
- Streptococcus pneumoniae
Haemophilus influenzae
Moraxella catarrhalis
(mai rar) Mycoplasma, Chlamydophila, Staphylococcus aureus
✔ Epidemiologie:
Afectează frecvent copiii, vârstnicii, fumătorii, pacienții cu boli respiratorii cronice
Incidență crescută în sezonul rece
Subdiagnosticată (confundată cu formele virale)
✔ Fiziopatologie – pe scurt:
Infecția bacteriană apare adesea după o infecție virală
Mecanisme afectate:
Scăderea clearance-ului mucociliar
Inflamație locală → secreții purulente, edem bronșic
Activare receptorilor de tuse
Posibile evoluții: pneumonie, bronhopneumonie, rareori sepsis
✔ Importanța medicală:
Diagnostic diferențial esențial (vs. viroze, astm, pneumonie)
Tratament corect = prevenirea complicațiilor
Evitarea abuzului de antibiotice = prevenirea rezistenței bacteriene
Simptome și diagnostic
✔ Simptome frecvente:
Tuse persistentă (cel mai frecvent simptom)
Tuse productivă (cu spută galben-verzuie)
Febră moderată sau mare
Durere toracică la respirație sau tuse
Dispnee (mai ales la persoanele cu boli respiratorii preexistente)
Astenie, mialgii, stare generală alterată
✔ Semne clinice posibile:
Raluri ronflante sau sibilante la auscultație
Subfebrilitate persistentă >3 zile
Spută purulentă care nu se ameliorează spontan
Tuse care persistă >10 zile
✔ Semne de alarmă (posibile complicații):
Tuse cu sânge (hemoptizie)
Respirație dificilă accentuată
Durere toracică severă
Confuzie, tahicardie, desaturare
→ Necesită evaluare de urgență pentru excluderea pneumoniei sau sepsisului
✔ Diagnosticul clinic (bazat pe):
Anamneză detaliată
Examen fizic: auscultație pulmonară, frecvența respiratorie, saturația O₂
Criterii: tuse >5 zile + cel puțin 1 simptom sugestiv
✔ Investigații utile (cazuri selecționate):
Hemoleucogramă: leucocitoză cu neutrofilie
CRP / VSH: markeri inflamatori crescuți
Radiografie toracică: doar dacă se suspectează pneumonie (durere toracică, febră persistentă, dispnee severă)
Cultură de spută / PCR: rareori necesare, doar în cazuri severe sau spitalizate
Pulsoximetrie: în caz de dispnee, comorbidități sau vârstnici
✔ Diagnostic diferențial (esențial):
Bronșită virală (fără febră, tuse uscată)
Pneumonie (dispnee severă, alterare generală rapidă)
Astm bronșic
BPOC exacerbat
Traheită, faringită, reflux gastroesofagian (tuse cronică)
✔ De ce contează diagnosticul precoce:
Ghidează tratamentul antibiotic corect
Evită complicațiile pulmonare
Previne recidivele și utilizarea inutilă a antibioticelor
Tratament și prevenție
✔ Obiectivele tratamentului:
Eliminarea infecției bacteriene
Controlul simptomelor
Prevenirea complicațiilor (ex. pneumonie, cronicizare)
✔ Tratament medicamentos (la recomandarea medicului):
Antibiotice frecvent utilizate:
Amoxicilină +/- acid clavulanic (prima linie)
Macrolide (ex. azitromicină) – alternativă în caz de alergii
Cefalosporine orale – forme moderate
Antitusive (numai în tuse uscată iritativă, la adult, fără expectorație)
Mucolitice / Expectorante – pentru fluidificarea secrețiilor
Antipiretice / Analgezice – paracetamol, ibuprofen pentru febră/durere
✔ Tratament non-medicamentos:
Hidratare corectă – fluidifică secrețiile
Odihnă suficientă – susține imunitatea
Evitați fumatul – încetinește vindecarea bronhiilor
Aer umidificat – reduce iritația căilor respiratorii
✔ Ce NU trebuie făcut:
NU se folosesc antibiotice fără rețetă / automedicație
NU se oprește tratamentul la dispariția simptomelor — risc de recidivă
NU se utilizează simultan mai multe antitusive/mucolitice fără aviz medical
NU se ignoră simptomele persistente >10 zile
✔ Măsuri de prevenție primară:
Igienă riguroasă a mâinilor
Evitarea contactului cu persoane bolnave
Aerisiți frecvent încăperile
Renunțare la fumat – scade riscul de infecții respiratorii
✔ Măsuri de prevenție secundară:
Tratament corect al episoadelor anterioare de bronșită
Vaccinare antigripală anuală
Vaccin pneumococic la persoane cu risc crescut (vârstnici, BPOC, diabet)
Control medical periodic la pacienții cu boli respiratorii cronice
✔ Rolul pacientului:
Respectă tratamentul prescris complet
Monitorizează simptomele și revine la medic dacă:
febra persistă >3 zile
apare dificultate la respirație
se agravează starea generală
Evită automedicația
✔ Mesaj cheie:
Bronșita acută bacteriană se tratează eficient atunci când este diagnosticată corect și abordată responsabil. Evitarea complicațiilor depinde de colaborarea pacient–medic și de respectarea indicațiilor.
➡ Programează un consult la NeuroHope la primele semne de tuse persistentă, febră sau disconfort respirator!
