Considerații generale

▸ Definiție

Arbovirozele sunt infecții virale acute transmise prin artropode hematofage, în principal țânțari și căpușe. Virusul circulă între vector și gazde vertebrate; omul devine accidental o gazdă finală.
Bolile se manifestă prin febră brusc instalată, dureri musculare, erupții cutanate și, uneori, afectare neurologică, hepatică sau hemoragică.

▸ Agenți și vectori principali

• Aedes aegypti / Aedes albopictus – transmit dengue, Zika, chikungunya, febra galbenă

• Culex spp. – transmit virusul West Nile

• Ixodes spp. / Dermacentor spp. – transmit encefalita de căpușă

• Sandflies / Phlebotomus spp. – vectori regionali ai unor flavivirusuri rare

▸ Transmitere și perioadă de incubație

• Transmitere: înțepătura unui vector infectat

• Incubație: 2–14 zile (medie 5–7 zile)

• Necontagioase interuman, cu excepții rare (transfuzie, sarcină, transplant)

• Vectorul rămâne infectant toată viața după o singură inoculare virală

▸ Epidemiologie și sezonalitate

• Predomină în zone tropicale și subtropicale; extindere recentă spre regiunile temperate

• Cazuri sporadice sau focare limitate raportate în sudul Europei

• Sezon maxim: primăvară târzie – toamnă

• Expansiunea vectorilor favorizată de:

  • creșterea temperaturilor și umidității;

  • stagnarea apelor pluviale;

  • migrația și turismul;

  • urbanizare necontrolată.

▸ Patogeneză și tropism viral

• Virusul inoculat intradermic → pătrunde în circulație → viremie sistemică

• Tropism diferit în funcție de agent:

  • hepatotrop (febra galbenă, dengue);

  • neurotrop (encefalita West Nile, de căpușă);

  • vasotrop (forme hemoragice dengue severe).

• Răspunsul imun determină inflamație, permeabilitate vasculară crescută, edem tisular și afectare de organ.

▸ Spectru clinic general

• Forme ușoare: febră, mialgii, cefalee, astenie

• Forme moderate: erupții, artralgii, citoliză hepatică

• Forme severe: encefalită, insuficiență hepatică, șoc hipovolemic, tulburări de coagulare

• Evoluția este de obicei autolimitată; complicațiile apar la pacienții vulnerabili.

▸ Factori de risc și populații vulnerabile

• Vârstnici, gravide, copii mici, imunodeprimați

• Persoane aflate în zone endemice sau revenite recent din acestea

• Expunere profesională: militari, lucrători agricoli, personal medical

• Lipsa protecției personale împotriva vectorilor

▸ Puncte esențiale

• Arbovirozele sunt infecții virale sistemice cu transmitere vectorială

• Nu există transmitere directă între oameni (cu rare excepții)

• Prevenția vectorială și supravegherea epidemiologică sunt elementele cheie

• Diagnosticul diferențial trebuie luat în calcul la orice febră acută post-expunere tropicală

Simptome și diagnostic

▸ Debut tipic și evoluție generală

• Debut acut, după o perioadă de incubație de câteva zile

• Simptom cardinal: febră înaltă (38–40°C), brusc instalată

• Alte manifestări frecvente: cefalee, dureri musculare, artralgii, frison, erupții cutanate, oboseală

• În formele ușoare, simptomele se remit spontan în 5–7 zile

• Evoluția poate fi bifazică: o primă fază febrilă, urmată de remisiune scurtă și revenirea simptomelor sistemice

▸ Semne clinice frecvente

• General: febră, transpirații, astenie, anorexie

• Cutaneu: erupții maculo-papuloase, peteșii, prurit

• Musculo-scheletic: dureri la nivelul articulațiilor mici și al coloanei lombare

• Digestiv: greață, dureri abdominale, hepatomegalie moderată

• Ocular: conjunctivită ușoară, fotofobie

• Neurologic (forme severe): confuzie, somnolență, convulsii, semne meningeale

▸ Semne de severitate („red flags”)

• Sângerări gingivale, epistaxis, hematurie, echimoze spontane

• Vărsături persistente, dureri abdominale intense

• Icter, hepatomegalie dureroasă

• Tulburări de conștiență, convulsii

• Scădere bruscă a tensiunii arteriale, semne de șoc

• Trombocitopenie severă (<50.000/mm³)

Apariția oricărui semn de severitate impune spitalizare imediată și monitorizare continuă.

▸ Examen clinic — orientare practică

• Evaluare generală: temperatură, puls, tensiune arterială, semne de deshidratare

• Piele: peteșii, exantem, icter

• Ficat și splină: volum, sensibilitate

• Status neurologic: meningealitate, orientare, reflexe

• Stare hemodinamică: puls slab, extremități reci, timp de recolorare >2 s

▸ Analize uzuale

• Hemoleucogramă: leucopenie, trombocitopenie, hematocrit crescut în formele hemoragice

• Transaminaze: ușor–moderat crescute

• Bilirubină: normală sau crescută (forme hepatice)

• CRP / VSH: moderat crescute sau normale

• Electroliți: hiponatremie ușoară

• Coagulare: timp de protrombină prelungit, fibrinogen scăzut

Analizele uzuale orientează diagnosticul și permit aprecierea severității.

▸ Teste specifice

• RT-PCR (în faza acută, primele 5 zile): confirmă prezența ARN viral

• Serologie IgM/IgG (după ziua 5): indică infecție recentă sau trecută

• Izolare virală / secvențiere: utilizate în centre specializate

În zonele endemice, diagnosticul se bazează pe asocierea contextului epidemiologic cu datele clinice și analizele orientative.

▸ Diagnostic diferențial

• Infecții bacteriene febrile: leptospiroză, tifos, sepsis

• Viroze acute sistemice: gripă, rujeolă, adenoviroză

• Boli febrile cu exantem: rubeolă, parvoviroză, mononucleoză

• Sindroame hemoragice: febra tifoidă complicată, meningococemie

• Hepatite virale acute: A, E, în special la formele cu icter

Evaluarea trebuie să excludă alte cauze comune de febră cu exantem și citoliză hepatică.

▸ Algoritm practic de decizie

• Confirmă istoricul de expunere la vectori sau călătorie recentă

• Evaluează starea generală și semnele de severitate

• Efectuează hemoleucogramă + transaminaze + coagulare

• Dacă există suspiciune clinică: RT-PCR / serologie specifică

• Exclude alte infecții febrile prin teste de screening (hepatite, gripă, leptospiră)

• Dacă se confirmă o arboviroză: stabilește forma de severitate

• Decide monitorizare ambulatorie sau internare

Tratament și prevenție

▸ Principii generale

Nu există tratament antiviral specific pentru majoritatea arbovirozelor.
Conduita este simptomatică și suportivă, adaptată severității cazului.
Evitarea medicației inutile și monitorizarea atentă a funcțiilor vitale sunt esențiale.

▸ Măsuri generale

• Repaus fizic și hidratare adecvată (oral sau perfuzabil)

• Antitermice: paracetamol (evită aspirina și AINS – risc hemoragic)

• Alimentație ușoară, bogată în lichide și săruri minerale

• Monitorizare zilnică a temperaturii, pulsului și diurezei

• Evitarea automedicației, mai ales a antibioticelor inutile

▸ Tratament suportiv pe sindroame

• Forme febrile ușoare: hidratare, antitermice, supraveghere clinică

• Forme moderate: spitalizare scurtă, control biologic periodic

• Forme severe:

  • corectarea tulburărilor electrolitice;

  • transfuzii în caz de hemoragii;

  • suport hepatic (vitamine, perfuzii glucozate, monitorizare funcțională);

  • protecție gastrică și anticoagulare profilactică dacă e indicată;

  • oxigenoterapie și suport hemodinamic în caz de șoc.

▸ Indicații de internare / ATI

• Semne de severitate: hipotensiune, sângerări, tulburări neurologice

• Trombocitopenie <50.000/mm³

• Creștere rapidă a transaminazelor (>10× normal)

• Icter intens sau semne de encefalopatie

• Pacienți vulnerabili (gravide, vârstnici, comorbidități majore)

Internarea permite monitorizarea continuă și intervenția rapidă la apariția complicațiilor.

▸ Medicamente / antivirale / vaccin

Nu există antivirale eficiente pentru majoritatea infecțiilor arbovirale.

În unele cazuri există vaccinuri profilactice:

• Febra galbenă – vaccin viu atenuat (eficient, durată ≥10 ani)

• Encefalita de căpușă – vaccin inactivat (2–3 doze + rapel)

Pentru celelalte (dengue, Zika, West Nile) → cercetări în curs, fără recomandare curentă.

▸ Prevenție individuală

• Repelente cutanate pe bază de DEET, icaridină sau citriodiol

• Îmbrăcăminte deschisă la culoare, care acoperă brațele și picioarele

• Plase anti-țânțari, spray-uri și difuzoare în locuințe

• Evitarea expunerii în orele de vârf ale vectorilor (dimineața/devreme seara)

• Înlăturarea apei stătătoare din jurul locuinței

▸ Prevenție populațională și control vectorial

• Campanii de dezinsecție periodică în zonele endemice

• Drenajul apelor stagnante și curățarea rigolelor

• Supravegherea epidemiologică activă a cazurilor importate

• Educație sanitară pentru populație – importanța protecției individuale

▸ Recomandări pentru grupuri speciale

• Gravide: protecție strictă anti-țânțari; evitarea călătoriilor în zone endemice; monitorizare ecografică atentă (risc Zika)

• Copii: hidratare intensă, evitarea salicilaților; supraveghere medicală la febră persistentă

• Vârstnici / imunosupresați: control clinic frecvent; internare la primele semne de agravare

Situații speciale și practică curentă

▸ Călători și cazuri importate

Arbovirozele trebuie suspectate la orice pacient cu febră acută apărută în 30 de zile după întoarcerea dintr-o zonă tropicală.
Evaluarea inițială: istoric de călătorie, perioadă de incubație, expunere la țânțari sau căpușe.
Diagnosticul diferențial trebuie să includă malaria, febra tifoidă, hepatitele virale, leptospiroza.
Pacienții confirmați trebuie raportați serviciilor de sănătate publică pentru supraveghere epidemiologică.

▸ Coinfecții și comorbidități

Coinfecțiile (de ex. dengue + leptospiră sau Zika + COVID-19) pot modifica tabloul clinic și pot întârzia diagnosticul.
Pacienții cu boli hepatice, diabet, insuficiență renală sau afecțiuni cardiovasculare prezintă risc crescut de evoluție severă.
Imunodeprimații pot avea forme atipice, fără febră înaltă, dar cu afectare de organ importantă.

▸ Erori frecvente de evitat

• Administrarea de AINS sau aspirină în febra dengue → risc de hemoragii majore

• Subestimarea semnelor de deshidratare

• Diagnosticare tardivă din lipsa anamnezei de călătorie

• Tratarea nejustificată cu antibiotice în forme virale pure

• Neefectuarea controlului biologic în faza de convalescență

▸ Follow-up și criterii de externare

Pacientul poate fi externat dacă:

• nu mai are febră de cel puțin 48 h;

• parametrii biologici (trombocite, transaminaze) se normalizează;

• nu există complicații neurologice sau hemoragice.

Se recomandă monitorizare ambulatorie la 7–10 zile pentru reevaluare clinică și biologică.
Educația pacientului include: hidratare, evitarea expunerii la vectori și recunoașterea semnelor de alarmă.

▸ Prognostic

Majoritatea cazurilor au evoluție favorabilă cu recuperare completă în 1–2 săptămâni.
Formele severe (dengue hemoragic, encefalită virală) pot fi letale fără tratament suportiv precoce.
Sechelele neurologice sunt rare, dar posibile după encefalita West Nile sau de căpușă.

Mesaj cheie

Arbovirozele sunt boli infecțioase acute, tratabile simptomatic, dar pot deveni grave în absența diagnosticului precoce și a supravegherii corecte.
Hidratarea, monitorizarea biologică și prevenția prin protecție vectorială sunt esențiale pentru un prognostic favorabil.

➡ Programează un consult la NeuroHope dacă ai febră, erupții cutanate sau oboseală accentuată după o călătorie în zone tropicale ori o înțepătură suspectă de insectă.