Afecțiuni oftalmologice
Oftalmologia este o specialitate fără de care nu s-ar putea obține cele mai bune rezultate atunci când se tratează boli din sfera neurochirurgicală și neurologică. Mai jos puteți găsi o parte a afecțiunilor și procedurilor diagnostice abordate de către noi:
Cataracta
Cataracta reprezintă opacifierea cristalinului. Cristalinul este o structură asemănătoare cu o lentilă, aflată în interiorul ochiului, în mod normal transparentă. Acesta își pierde transparența naturală și împiedică vederea clară a lucrurilor, întocmai ca un geam murdar pus în fața ochilor.
Cataract is the opacification of the lens. The crystalline lens is a structure inside the eye that allows seeing through its natural transparency. When it loses its transparency it doesn’t allow anymore the clear view of things, similarly to a dirty window put in front of the eyes.
Cataract is, nowadays, the first cause of blindness and impaired vision worldwide, according to the WHO (World Health Organization).
On large population groups the cataract incidence is about one in 6 persons after the age of 40.
The main type of cataract is age-related, which occurs more frequently in people over 50.
Signs and symptoms of cataracts can vary widely from person to person, but the most common are:
– near and far visual impairment
– glare and decreased color contrast
– myopic shift
– monocular diplopia
Once these symptoms occur, they will always progress, at a variable rate (faster or slower, depending on the type of cataract).
The transformation of the lens with age is the main cause of cataract formation.
As the lens ages, it grows thicker and becomes stiffer. New layers of cortical fiber are added to the nucleus that is becoming denser and harder. Nuclear sclerosis is accompanied by increased pigmentation. Changes in the crystalline proteins lead to the formation of opacification.
Although the pathophysiology of age-related cataracts is not fully understood, the above mentioned changes are well known to be involved in this pathology.
Other less common causes for cataracts are: eye trauma (in traumatic cataracts), various medications, chronic systemic diseases, congenital syndromes, intraocular inflammation.
The main modifiable risk factors are smoking and excessive consumption of alcohol.
A poor nutritional intake seems to be, according to several recent studies, responsible for a higher prevalence of cataracts
The diagnosis of cataract is made mainly clinically with the aid of the slit lamp. This ophthalmological instrument allows a good visualization of eye structures and the correlation of symptoms with the observed structural changes of the lens.
Any decrease in vision should be checked by an ophthalmologist.
Cataract surgery, like any other type of surgery, has risks.
Today, however, the advanced technology used has reduced and minimized them.
The most feared risk is the ocular infection (endophthalmitis) that can lead in the worst cases to the loss of the eye. Fortunately this is an extremely small risk (about 0.1-0.2%) and in our clinic all necessary measures are taken to reduce it.
Simple rules, which seem insignificant, are applied to any eye surgery in our clinic:
The use of intracamerular antibiotics
Sanitizing the operating room for each patient
Laminar flow in the operating room
The use of sterile surgical fields and gloves for each patient
Impeccable preparation of the surgeon : Nail polish, jewelry and other accessories are forbidden in the operating room, and rigorous aseptic technique is used, as recommended by international protocols
The use of sets of sterile surgical instruments dedicated to each patient according to the particularity of the case
Changing the entire surgical set-up between patients
The use of disposable phakoemulsification kits
Our patient will be treated according to the latest standards and consistent with what we now call evidence-based medicine, medicine that is applicable anywhere in the world.
We do not do as “we have seen it works for us” but as “it has been proven to work”.
That’s why removing a perfectly transparent lens (though generally, a much simpler surgical technique) just to get rid of eyeglasses is not recommended by us because of the higher risk taken by the patient comparing to other treatments used today ( ex: laser refractive surgery).
Eroziuni corneene
Reprezinta leziuni ale epiteliului (partea cea mai superficială a corneei) care apar periodic si au ca simptomatologie, de cele mai multe ori, durere oculara intensa.
Sunt leziuni ale epiteliului (partea cea mai superficială a corneei) care apar periodic.
Cel mai pregnant simptom este durerea oculară. Suprafața corneană este inervată de același nerv care cauzează și durerile dentare, iar durerea este comparabilă de multe ori. Cel mai adesea durerea apare la trezire sau poate chiar să trezească pacientul din somn.
Alte simptome resimțite sunt:
– scăderea vederii
– hiperlacrimație
– fotofobie.
Distrofii corneene anterioare:
– cel mai frecvent distrofia membranei bazale a epiteliului,
– abraziuni traumatice corneene recurente,
– distrofii corneene stromale,
– chirurgie corneană ce presupune îndepărtarea epiteliului.
Diagnosticul se pune de către oftalmolog în urma unui examen biomicroscopic corelat cu simptomatologia pacientului.
Este în principal unul medical (cu picături). Dacă acesta este insuficient se vor face mici proceduri minim invazive direct în cabinetul oftalmologic.
Cazurile neresponsive și complicate pot beneficia de un tratament laser (PTK – keratectomie fototerapeutică).
Pterigionul
Este o degenerescență elastotică a conjunctivei care crește în mod anormal pe suprafața corneei, având o formă triunghiulară. Aceasta duce la deformarea corneei și la apariția simptomelor oculare.
Este o degenerescență elastotică a conjunctivei care crește în mod anormal pe suprafața corneei, având o formă triunghiulară. Aceasta duce la deformarea corneei și la apariția simptomelor oculare.
Pacientul resimte inițial doar o jenă sau semne de iritație oculară: roșeață, durere, hiperlacrimație.
Daca pterigionul devine suficient de mare apare o scădere a vederii dată cel mai des de un astigmatism (deformare a corneei) nou instalat sau chiar de avansarea pterigionului spre axul vizual.
Expunerea la factori oculari iritanți poate duce în timp la modificări structurale ale conjunctivei (cel mai frecvent ale conjunctivei din partea nazală a ochiului) cu apariția unui țesut subepitelial fibrovascular anormal.
Este cunoscută asocierea strânsă dintre pterigion și o expunere excesivă la soare (raze UV).
Alți factori de risc sunt expunerea la vânt, praf și alți agenți ce pot produce iritații cronice, fumatul, precum și sexul masculin.
Este unul clinic. O serie de teste noninvazive se pot impune.
Este necesar doar în cazul unui pterigion simptomatic, care produce neplăceri pacientului sau care are o creștere rapidă.
Tratametul medicamentos este eficient pentru tratarea iritațiilor oculare provocate de pterigion. Când acesta nu mai este suficient se impune un tratament chirurgical.
Acesta constă în îndepărtarea ptergionului sub anestezie locală și înlocuirea țesutului excizat cu o grefă conjunctivală. Operația se face sub microscopul operator cu instrumente de microchirurgie.
Tratamentul este mai eficient dacă se realizează la primele semne și simptome apărute. Astfel evităm unele complicații ca: astigmatism restant, chirurgie mai invazivă, recuperare mai dificilă.
Distrofia endothelială Fuchs
Distrofia endotelială fuchs este cea mai comună formă de distrofie a corneei posterioare la persoanele de peste 50 de ani. Apare sporadic cel mai frecvent, dar poate fi și moștenită genetic. Este o distrofie care afectează ambii ochi și are o progresie lentă spre orbire.
Distrofia endotelială fuchs este cea mai comună formă de distrofie a corneei posterioare la persoanele de peste 50 de ani.
Apare sporadic cel mai frecvent, dar poate fi și moștenită genetic.
Este o distrofie care afectează ambii ochi și are o progresie lentă.
Distrofia Fuchs presupune o disfuncție a stratului celui mai posterior al corneei: endoteliul cornean.
Corneea (care este ca un geam ce protejează interiorul ochiului) începe să se „umfle” și să se îngroașe treptat din cauza că endoteliul, care acționează ca o pompă ce menține un anumit grad de hidratare al corneei, este anormal.
Apar astfel modificări structurale în toate straturile corneene mai mult sau mai puțin severe în funcție de stadiul de evoluție al bolii.
Factori Genetici
Persoanele cu vârsta peste 50-60 de ani sunt mai afectate.
Sexul feminin e predispus la fuchs mai mult decât cel masculin.
Într-un articol recent se demonstrează o asociere între fumat și o incidență crescută a distrofiei endoteliale Fuchs.
Diagnosticul distrofiei endoteliale fuchs se face într-o consultație oftalmologică.
Pacientul este examinat cu biomicroscopul și supus unei serii de teste nedureroase și neinvazive care vor măsura grosimea corneană, numărul de celule endoteliale, tensiunea intraoculară și vor evalua suprafața corneană.
Tratametul medicamentos: inițial tratamentul țintește diminuarea edemului corneei și controlul durerii
cu ajutorul picăturilor, al unei lentile terapeutice sau chiar al unei grefe de membrană amniotică.
Tratamentul chirurgical: este cel care țintește cauza.
Constă în înlocuirea stratului de celule endoteliale cu unul nou provenit de la un donator. În majoritatea cazurilor aceasta se face printr-o operație numită DMEK (descemet membrane endothelial keratoplasty): keratoplastie endotelială. Este cel mai nou și cel mai eficient tratament al disfuncțiilor endoteliale corneene. Rezultatele vizuale sunt excelente, iar rata complicațiilor mult diminuată. De exemplu Rejetul cornean este mult mai rar decât în cazul tehnicilor precedente, recuperarea e mai rapidă, vederea finală mai bună în majoritatea cazurilor.
Tehnica DMEK s-a rafinat cu timpul din Keratoplastia perforantă (care presupunea înlocuirea corneei în întregime) și mai apoi din DSAEK și ultrathin- DSAEK (grefa păstrează și un strat subțire din cornee și nu înlocuiește conservator doar endoteliul).
Netratată, distrofia endotelială fuchs, progresează spre scăderea severă a vederii.
Din cauza edemului cornean care ajunge până în stratul cel mai superficial (epiteliul) apar durerea și riscul de infecție oculară. Din cauza complicațiilor există, deși rar, chiar riscul de orbire.
Tratamentul este mai eficient în stadii incipiente, când recuperarea este rapidă și complicațiile sunt minime.
Lista de investigații și intervenții oftalmologice
Neurohope va opera accesul la urmatoarele investigatii si tratamente oftalmologice (lista nu este exhaustiva)
– OCT retina / nerv optic
– Angiofluorografie
– Fotografii fund de ochi
– Fotografii segment anterior
– Camp vizual
– Tensiune intraoculara
– Autorefractometrie
– Topografie corneana
– Microscopie speculara (determinarea numarului de celule endoteliale corneene)
– Ecografie oculara
– Aberometrie
– Biometrie
– Chirurgia cataractei
– Chirurgia pterigionului
– Grefe corneene (DMEK, DALK, KP)
– Injectii intravitreene
– Injectii corneene stromale
– Ablatie corpi straini corneeni/ conjunctivali
– Sutura plagi perioculare/ conjunctivale
– Cura chalazion
– Capsulotomie
– Iridotomie
– Trabeculoplastie